Felicia este o tânără de 19 ani din Chișinău profund pasionată de științele biomedicale, un domeniu care i-a captat interesul încă din clasa a 8-a și care a devenit o parte centrală a parcursului ei. În timpul liceului, Felicia și-a focusat atenția asupra cercetării științifice, activând ca cercetătoare voluntară atât în SUA, cât și acasă, în Moldova. Astfel, recent, Felicia a reprezentat Republica Moldova la concursul internațional de științe și inginerie ISEF cu un proiect de cercetare în domeniul bioinformaticii, pentru care a obținut locul 4 în categoria Științe Biomedicale, rezultat, care a propulsat-o direct pe scena de la New York, la Summitul Științei din cadrul Adunării Generale ONU.
Felicia demonstrează că tinerii, inclusiv fetele, pot avea un impact semnificativ în comunitate atunci când au acces la sprijin și resurse pentru a-și urma pasiunile.
Te invităm să citești reflecțiile Feliciei în urma participării sale într-un eveniment atât de simbolic pentru ea și pentru fetele din întreaga țară.
Probabil una dintre cele mai frumoase experiențe pe care le-am trăit până acum a fost să mă aflu într-o sală cu peste 2000 de tineri care împărtășesc aceeași pasiune pentru știință și aceeași dorință puternică de a schimba lumea din jur. Am trăit această realitate în luna mai a acestui an, la ISEF, cel mai mare concurs internațional de științe și inginerie.
Deși ne aflam acolo pentru a ne prezenta descoperirile la care am lucrat luni întregi, m-a surprins cât de multe conversații non-științifice se auzeau în fiecare colț al centrului de conferințe. Toți cei prezenți aveau o viziune comună – știința nu este un scop în sine, ci un mijloc prin care putem contribui la îmbunătățirea societății. Astfel, discuțiile care le-am avut cu tinerii cercetători din întreaga lume au trecut rapid de la știință pură la întrebări despre probleme globale:
Cine poartă responsabilitatea pentru gestionarea crizei climatice?
Ce rol joacă cercetarea în protejarea ecosistemelor?
Cum poate fi reglementată inteligența artificială pentru a fi utilizată etic, în special în sănătate și educație?
Am avut privilegiul să reflectez mai profund asupra acestor întrebări în septembrie, când participat, în perioada 20-27 septembrie 2024, la Summitul Științei din cadrul Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite (ONU), la New York. Am avut oportunitatea de a reprezenta Republica Moldova la Summit, atât ca participantă, cât și ca speaker în cadrul Parlamentului Tineretului, sesiune dedicată tinerilor cercetători din cadrul Summitului.
Mi-am propus să aduc acasă principalele subiecte abordate în timpul evenimentului, dar în special să reflect implicarea tinerilor în implementarea inițiativelor globale de importanță majoră pentru întreg globul.
Ce este Summitul Științific din cadrul Adunării Generale a ONU?
Summitul Științific din cadrul Adunării Generale a ONU este un eveniment care reunește anual lideri și inovatori din întreaga lume pentru a discuta despre modul în care știința și tehnologia pot ajuta la rezolvarea provocărilor globale actuale. Fie că vorbim de schimbările climatice, sănătatea globală sau problema energetică, summitul își propune să găsească soluții concrete prin care știința să contribuie la atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă și la implementarea Agendei 2030 a ONU.
Totodată, Summitul încearcă să reducă distanța dintre știință și politică, asigurând că descoperirile și progresele din cercetare sunt folosite pentru a crea politici globale mai eficiente în practică, dar și mai incluzive.
În acest sens, întâlnirile date în cadrul acestui Summit nu au fost doar sesiuni formale, ci ocazii în care am putut discuta deschis despre idei mari și mici, despre cum fiecare dintre noi, indiferent de vârstă, domeniu de activitate, sau experiență, are un rol în construirea unui viitor mai bun. M-am simțit inspirată de toți cei prezenți și m-am întors acasă cu o dorință și mai mare de a contribui la schimbarea pe care mi-o doresc în lume.
La finalul Summitului, toate concluziile sesiunilor plenare au fost compilate într-un raport și prezentate în cadrul Adunării Generale de la sediul central al ONU, pentru a asigura că recomandările referitoare la implicarea științei în rezolvarea problemelor mondiale de sustenabilitate sunt integrate în deciziile politice globale.
Știința: Catalizatorul Schimbărilor pentru Agenda 2030
Ajungând la New York cu câteva zile înainte de a-mi susține discursul în Parlamentul Tineretului, am vrut să mă asigur că nu pierd nicio oportunitate de a participa la evenimentele din cadrul Summitului.
Iată câteva dintre discuțiile la care am participat, alături de concluziile pe care le-am extras.
„Nevoile unice ale femeilor în domeniul sănătății și Obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD), un apel la acțiune”
Sesiunea a avut ca focus necesitatea dezvoltării cercetărilor în domeniul sănătății femeilor (unique women health needs), punând accent pe diferențele existente și pe nevoia unei reprezentări mai mari a femeilor în deciziile legate de sănătate. Au fost discutate strategii pentru a promova sănătatea preventivă și pentru a asigura că nevoile specifice ale femeilor sunt recunoscute și abordate la nivel global.
Printe liderele acestei discuții au fost Carolyn Harris, membră a Parlamentului Regatului Unit, Dr. Ru-Fong Joanne Cheng, reprezentanta echipei de Inovații în Sănătatea Femeilor la Fundația Bill & Melinda Gates, dar și Dr. Aisha K. Brooks, căpitan în Serviciul de Sănătate Publică al SUA.
Probabil cea mai interesantă parte a discuției a fost ocazia de a observa reflecțiile acestor femei vocale din domeniul sănătății asupra luptei pentru extinderea serviciilor de asistență medicală primară, menite să ofere îngrijirea necesară atât femeilor însărcinate, cât și copiilor lor până la vârsta de 3 ani.
„Soluții colaborative: Finanțarea inițiativei emblematice din cadrul celei de-a 16-a Conferințe a Părților a Convenției Națiunilor Unite pentru Combaterea Deșertificării (UNCCD COP16) pentru securitatea alimentară și dezvoltarea durabilă și implicațiile acesteia pentru Summitul Viitorului al ONU”
Acest panel de discuții a reunit experți în domeniul securității alimentare pentru a discuta despre provocările și soluțiile în domeniul dezvoltării durabile. Prima discuție a abordat importanța colaborării internaționale în fața crizei alimentare globale. Ulterior, participanții au explorat teme precum agricultura digitală și impactul financiar al inovațiilor în agricultură.
Printre speakerii la acest eveniment s-a regăsit Profesorul Michael Kremer, laureat al Premiului Nobel pentru Economie, Alteța Sa Regală Prințul Abdul Aziz Talal bin Abdul Aziz, Ministrul de Mediu, Apă și Agricultură al Arabiei Saudite, cât și Ministra Educației a Republicii Malawi.
Vocea tinerilor cercetători
Dar cel mai memorabil panel din acea săptămână pentru mine a fost Parlamentul Tineretului, unde tineri cercetători din întreaga lume — cum ar fi Canada, SUA, Kuweit și, desigur, Moldova — s-au adunat pentru a discuta despre rolul esențial al tinerilor în modelarea progresului științific spre un viitor mai sustenabil. Fiecare participant a avut ocazia să prezinte aspecte din cercetările lor, subliniind ce politici globale i-ar putea sprijini în realizarea unei schimbări semnificative.
În prezentarea mea, am vorbit despre abordarea One Health (sănătate integrală) asupra problemelor de sănătate globală. Acest concept propune explorarea intersecției dintre sănătatea umană, sănătatea animalelor și sănătatea mediului, și a devenit un punct de focus puternic inclusiv a Agenției de Sănătate a ONU în special în recuperarea globală după pandemia COVID-19.
În special, subiectul pe care m-am axat a fost unul dintre elementele cheie ce permite explorarea abordării One Health: practica partajării deschise la nivel global a datelor cu caracter biologic.
Lipsa partajării datelor din țările cu venituri mici și medii conduce la un deficit de diversitate în cercetare, iar datele genomice, esențiale pentru înțelegerea bolilor, sunt adesea limitate la câteva regiuni. Consecințele acestor neajunsuri în sectorul de colectare și partajare de date devin și mai accentuate când ajungem la punctul în care lipsa de date ne împiedică să luăm decizii informate în crearea politicilor și reformelor necesare în societate. Această problemă este abordată îndeaproape și de echipa UNICEF în Moldova în ceea ce ține de datele care sunt esențiale informării strategiilor, politicilor și acțiunilor privind aspecte transversale care afectează copiii, ca parte a Programului de Țară al UNICEF, în perspectiva Priorităților în Educația Copiilor. Din această perspectivă, am fost și mai motivată să îndemn participanții Parlamentului Tineretului din Summitul Științific al Adunării Generale ONU la o dezbatere constructivă privind soluțiile pentru îmbunătățirea colectării și partajării de date.
Am subliniat nevoia de a promova o mai mare deschidere și incluziune în cercetarea științifică prin politici de acces deschis la date, astfel încât practicile științifice să nu devină un privilegiu, dar o normalitate pentru cercetătorii de pretutindeni, indiferent de nivelul de investiții prezent la nivel local în domeniul științelor în țările în care activează.
Pasiunea mea pentru acest subiect vine, fără îndoială, din experiența personală ca tânără cercetătoare din Moldova. În condițiile în care investițiile în cercetare la nivel local sunt minime, seturile de date cu acces deschis disponibile online sunt adesea cheia pentru menținerea spiritului de cercetare acasă. Accesul liber la baze de date internaționale, cum ar fi Gene Expression Omnibus, mi-a permis, ca tânără adolescentă, să desfășor mici inițiative independente de proiecte de cercetare chiar și cu resurse limitate din punctul de vedere al materialelor necesare cercetării. Din acest motiv, consider că este datoria mea să continui să militez pentru partajarea deschisă a datelor în știință, astfel încât cât mai mulți tineri cercetători cu resurse limitate să poată să-și urmeze curiozitatea și pasiunea pentru știință.
Concluzii și gânduri de final
Cât despre experiența mea personală...
A fost incredibil să mă aflu timp de o săptămână printre oameni atât de diverși, toți extrem de implicați în domenii atât de variate – de la științe, la politică, și chiar la jurnalism. Oportunitatea de a mă afla în New York în cea mai aglomerată lună pentru decizii globale –în luna în care are loc Adunarea Generală ONU și evenimentele adiacente acesteia– și de a participa la discuții despre cum putem folosi știința pentru a îmbunătăți lumea, m-a făcut să simt că, într-adevăr, vocile tinerilor și tinerelor cercetătoare sunt auzite.
Cu sprijinul echipei UNICEF din Moldova în această experiență unică la Summitul Științific de la Adunarea Generală ONU, am realizat, de asemenea, că Strategia Națională pentru Tineret 2030 a Programului de Țară UNICEF, care își propune să îmbunătățească modalitățile de participare a adolescenților în modelarea societății, este într-o continuă expansiune. M-am simțit mândră și plină de speranță să văd că tinerele pasionate de știință au suportul necesar acasă pentru a-și îndeplini visele de a contribui la progresul societății.
Această experiență mi-a demonstrat că, deși uneori pare că deciziile importante sunt luate departe de noi, tinerii avem, totuși, o voce și putem aduce o contribuție semnificativă la schimbarea de care lumea are nevoie.
