Fără îndoială, relația dintre gen și violență este complexă, implicând elemente intangibile de cultură, norme sociale, stereotipuri și stigmatizare. De aceea, nu ar trebui să ne surprindă faptul că violența bazată pe gen este cea mai puțin vizibilă încălcare a drepturilor omului, chiar dacă este cea mai răspândită încălcare din lume.
La nivel global, peste un miliard de femei cu vârsta de 15 ani și peste – adică cel puțin una din trei femei din această grupă de vârstă – au fost victime ale violenței fizice și/sau sexuale în viața lor, pur și simplu pentru că sunt femei sau fete.
În Moldova, această cifră este din păcate chiar mai mare. Conform unui studiu realizat în 2018, 40% dintre femeile din Moldova au fost victime ale violenței fizice sau sexuale de la vârsta de 15 ani. Și un alarmant 10% dintre copii au fost victime ale violenței sexuale, cu de trei ori mai multe fete decât băieți victime ale abuzului sexual.
Aceste date ar fi și mai mari dacă s-ar include întregul spectru de violență, cum ar fi hărțuirea sexuală sau violența în context digital. Mai rău este faptul că știm că problema rămâne în mare parte neraportată din cauza impunității, tăcerii, stigmatizării și rușinii care o înconjoară.
De la izbucnirea pandemiei de COVID-19, datele și rapoartele emergente au arătat că toate tipurile de violență împotriva femeilor și fetelor s-au intensificat, iar contextul actual al conflictelor violente, cum ar fi situația din Ucraina, cu implicațiile sale umanitare, a exacerbat și mai mult violența împotriva femeilor, trăgând semnale de alarmă asupra necesității de a acționa urgent.
Pe măsură ce oamenii încercau să înțeleagă realitățile lor în schimbare rapidă din interiorul caselor și din spatele ecranelor, studiile emergente arătau că, în unele țări, acoperirea mediatică a deceselor legate de COVID-19 a fost însoțită de o creștere a raportărilor despre „pandemia umbra” a violenței domestice și bazate pe gen, care a avut un impact negativ disproporționat asupra femeilor și fetelor. Ca practicieni în domeniul protecției, am anticipat riscurile acestei pandemii umbra, dar mass-media a fost cea care a adus-o în atenția publicului, jucând un rol esențial în creșterea gradului de conștientizare.
Este important de menționat că lumea în care trăim este foarte diferită față de acum 10 sau 20 de ani. Iar odată cu începutul pandemiei COVID-19, știrile online și rețelele sociale au devenit principalele surse de informații, poate mai mult ca niciodată.
Jurnalismul este o pârghie esențială în lupta împotriva violenței bazate pe gen. Influența recunoscută a mass-media asupra modului în care interpretăm și răspundem la evenimente înseamnă că, deși este important ca violența să fie raportată, felul în care aceasta este raportată devine critic.
UNICEF Moldova este mândru să colaboreze cu și să sprijine întărirea capacităților mass-media locale pentru a crește gradul de conștientizare și a raporta etic despre violența împotriva femeilor și fetelor. Anul trecut, de exemplu, ca parte a Proiectului EVA, finanțat de UE și implementat de UN Women în parteneriat cu UNICEF, Asociația Presei Independente a lansat un ghid pentru profesioniștii din mass-media și studenții la jurnalism despre „Acoperirea mediatică a violenței bazate pe gen și violenței asupra copiilor”.
Peste 100 de jurnaliști din mass-media naționale și regionale au fost instruiți să aplice acest ghid. Ghidul s-a concentrat pe colectarea și procesarea etică a informațiilor despre violența bazată pe gen, analizând, de asemenea, diverse studii de caz în care normele deontologice nu au fost respectate. Astăzi știm că mass-media înțelege mai bine fenomenul violenței și raportează etic și responsabil despre acesta, iar noi vă mulțumim pentru acest lucru.
Astăzi, când tehnologia oferă un acces fără precedent la informații, mass-media are și mai multă putere, ceea ce vine cu o responsabilitate mai mare. Narațiunile media și modul în care sunt formate vor determina, în cele din urmă, cum vor fi conturate normele sociale și de gen. În plus, cadrul de responsabilitate al fiecăruia dintre noi de a lupta împotriva stereotipurilor de gen va contribui la promovarea unor norme sociale și de gen pozitive, care vor proteja mii de femei și fete din Moldova de a deveni victime ale violenței bazate pe gen.
Poate părea o sarcină foarte ambițioasă. Dar tocmai atunci îmi aduc aminte de celebra vorbă a lui Nelson Mandela: „Întotdeauna pare imposibil, până când este făcut”.
