Doamnelor și domnilor, colegi stimați, parteneri și invitați de onoare,
Pe măsură ce reflectăm asupra celor 16 Zile de Activism, ne confruntăm cu realitatea dură că violența bazată pe gen, inclusiv violența online, rămâne una dintre cele mai persistente provocări ale vremurilor noastre. Datele sunt alarmante, dar tăcerea care învăluie această problemă spune și mai mult. Normele sociale dăunătoare, stigmatizarea și barierele sistemice reduc la tăcere victimele, lăsându-le izolate și neputincioase. Pentru fetele adolescente, această tăcere este amplificată de dubla lor vulnerabilitate: ca tinere care navighează într-o lume complexă și ca femei expuse violenței și discriminării. Dar să nu uităm: neputința nu este un destin permanent. Cu acțiune colectivă, inovație și conștientizare, putem ajuta aceste fete să treacă de la vulnerabilitate la putere.
Platforma Laaha, pe care o lansăm astăzi, este un spațiu virtual sigur unde femeile și fetele pot cere ajutor, își pot împărtăși experiențele și pot accesa resurse. Astfel de platforme sparg cercul tăcerii, creând medii în care victimele știu că nu sunt singure, că poveștile lor contează și că sprijinul este disponibil.
Spargerea tăcerii și încurajarea comportamentelor de căutare de ajutor în rândul fetelor adolescente nu este o sarcină ușoară. Datele La Strada din 2024 relevă un adevăr îngrijorător: 99% dintre imaginile raportate cu conținut sexual înfățișează fete, în special cu vârste între 13 și 16 ani. Mai mult, 96% dintre aceste cazuri vizează copii prepuberi, dintre care 90% sunt fete. În spatele acestor cifre se află copii și adolescenți reali, care suferă în tăcere.
Această tăcere se repetă constant în toate discuțiile despre violența bazată pe gen. De ce nu vorbesc victimele? De ce nu cer ajutor? Adevărul este că violența este o experiență profund izolantă. Deși cercetările arată că 40% dintre adolescenți au fost expuși la cel puțin o formă de violență online, mulți au impresia că sunt singuri. Normele sociale și anumite narative media consolidează această iluzie, făcându-i să creadă că trauma lor este unică sau rușinoasă. Aceasta nu este doar o povară personală, ci și un eșec al societății.
Victimele trebuie să știe că nu sunt singure, că sprijinul există și că vina nu le aparține. Dezvoltarea mediului digital poate și trebuie să schimbe dinamica, iar platforme precum Laaha pot transforma spațiul online într-un mediu de sprijin, nu de judecată.
Atunci când împărtășim resurse, combatem narativele de învinovățire a victimei și susținem supraviețuitorii, dărâmăm zidurile tăcerii care îi izolează.
Lupta împotriva violenței bazate pe gen nu este responsabilitatea unei singure organizații. Este un efort comun, care cere fiecăruia dintre noi să provocăm normele dăunătoare, să amplificăm vocile supraviețuitorilor și să construim medii de solidaritate și sprijin.
Împreună putem sparge tăcerea. Împreună putem transforma neputința în putere. Împreună putem crea un mediu mai sigur și mai sprijinitor, în care violența online nu este tolerată, iar comportamentele de căutare de ajutor sunt încurajate și celebrate.
Vă mulțumesc.
