Școala unde emoțiile te fac bogat

Dacă ești elev la Școala Gimnazială nr. 2 „Grigore Hagiu" din Târgu Bujor, este probabil să descoperi în ghiozdan un bilețel secret de încurajare de la părinți; să cauți în cutia cu complimente de la intrarea în școală și să găsești măcar unul adresat ție; sau să scrii chiar tu și să pui la borcan pentru mai târziu, o afirmație pozitivă, o amintire plăcută sau un motiv de recunoștință. 

Dincolo de valoarea lor simbolică, aceste gesturi au un rol important în felul în care copiii se raportează la ei înșiși și la cei din jur. Ele nu apar întâmplător, ci fac parte dintr-un mod de a construi, zi de zi, un mediu în care fiecare copil se simte văzut, ascultat și valoros. Iar atunci când astfel de experiențe devin parte din rutina școlii, ele contribuie la bunăstarea emoțională și creează premisele pentru învățare, încredere și relații sănătoase. 

„Copiii vin cu mai mult entuziasm la școală, a crescut motivația pentru învățare”, observă Oana Roxana Costandache, directoarea Școlii Gimnaziale nr. 2 „Grigore Hagiu" 

Este un beneficiu prețios, muncit în echipă, rezultatul unui proiect căruia i-au dedicat deja un an de pregătiri, formări cu profesorii și consilierul școlar și activități la clasă.  

Dar consecințele se văd mult mai adânc, în comunitate și în fiecare familie. Mai ales în comparație cu punctul de pornire al proiectului. 

În locul comportamentelor nesănătoase, învățare socio-emoțională și stare de bine la școală 

În România, aproape unul din patru elevi de gimnaziu este la risc să aibă probleme emoționale sau de sănătate mintală. Copiii se confruntă frecvent cu dificultăți în gestionarea emoțiilor, bullying, comportamente de risc, sau utilizarea nesănătoasă a tehnologiei. Petrec în medie patru, chiar cinci ore online zilnic, adesea în detrimentul somnului și al relațiilor. 

În fața acestor provocări, copiii au nevoie de sprijin și consiliere astfel încât să-si poată forma cat mai devreme obiceiuri sănătoase, cât mai solide. Atunci când aceste deprinderi sunt bine așezate în comportamentul copiilor, tentația pentru cele nesănătoase scade în mare măsură. 

Școala are un rol central în sprijinirea sănătății mintale a copiilor și în promovarea stării de bine. Dar cum arată acest rol pe teren? Cum poate școala să creeze un mediu sigur pentru bunăstarea emoțională a tuturor copiilor? 

Școala din Târgu Bujor este una dintre cele 20 de școli pilot implicate în proiectul „Școli sigure și suportive”, unde sunt testate resurse și instrumente bazate pe o abordare la nivelul întregii școli („whole-school approach”), menite să promoveze învățarea socio-emoțională, starea de bine și crearea unui climat școlar sigur și incluziv pentru toți elevii. Profesorii și consilierii școlari învață cum să-i ajute pe elevi și testează modele de intervenție: de la conversații la clasă despre emoții, la jocuri de rol sau încurajarea unor comportamente benefice precum feedbackul pozitiv sau surprizele plăcute. 

„Vrem ca acești copii să își conștientizeze, să-și înțeleagă și să învețe să-și gestioneze propriile emoții”, mai spune Roxana Costandache. Toate exercițiile, jocurile de rol și discuțiile sunt puse în contextul provocărilor și schimbărilor din viața lor și a familiilor lor. 

Ca să devină mai atenți la nevoile celorlalți și să învețe incluziunea, toți copiii au venit la școală cu cărțile și caietele în sacoșă. Așa au trăit, pentru o zi, o parte din realitatea celor care nu au ghiozdan. 

Dar cel mai adesea, schimbarea la clasă a venit, spun profesorii, din acțiuni aparent mult mai modeste, dar la care copiii au reacționat foarte bine: îi încurajează să vorbească deschis despre cum se simt. 

Starea de bine și sănătatea mintală, esențiale pentru învățare 

„Înainte de proiect nu m-am întrebat cum sunt, dacă sunt bine. Nu mă gândeam că am emoțiile astea”, spune Cosmin, elev în clasa a VIII-a.  

Nu durează mult să afle. Se gândește când întreabă profesorii la clasă. Sau vorbește cu prietenul lui cel mai bun, Cătălin, în pauză și își dă seama. De când au învățat acest obicei, au mai puține conflicte și se înțeleg mai bine. „Înainte stăteam supărați două, trei zile. Acum rezolvăm pe moment”. Pentru că au o mai bună înțelegere a emoțiilor, medierea conflictelor devine mai ușoară, o spirală pozitivă care duce și la reducerea conflictelor si a bullying-ului. 

Tot la clasă au discutat și despre cum timpul petrecut online le poate schimba nu doar emoțiile, ci și planurile de viitor. „Trecutul te poate afecta”, spune Cătălin, care visează să devină șofer de tir, ca tatăl lui, și a observat cum videoclipurile făcute publice în glumă de alți adolescenți le-au limitat apoi șansele. Discuțiile de la clasă i-au făcut pe Cătălin și pe colegii lui mai responsabili când vine vorba de folosirea tehnologiei, și dincolo de ea. 

Proiectul a depășit curtea școlii. Acasă, copiii împart cu părinții lor noutăți și emoții. Despre cum, de exemplu, după exercițiul cu sacoșa, s-au deschis față de noi colegi cu care anterior nu erau apropiați. Despre cum se simt și despre ce simt pentru părinții lor. 

Diana, mama a doi copii de gimnaziu, a primit chiar și un bilețel secret de apreciere. Ca să ai copii bogați emoțional, Diana a înțeles că e nevoie de colaborare. „Un pic de la noi, un pic de la școală, un pic de la societate”. 

Prin proiecte precum „Școli sigure și supportive”, UNICEF promovează o abordare la nivelul întregii școli („whole-school approach”) pentru starea de bine și sănătatea mintală, în care elevii, profesorii, consilierii și familiile contribuie împreună la crearea unui climat școlar pozitiv și suportiv, favorabil dezvoltării socio-emoționale a copiilor. 

Proiectul „Școli sigure și supportive” este finanțat de Uniunea Europeană prin Instrumentul de Suport Tehnic și implementat de Ministerul Educației și Cercetării, cu asistența tehnică a UNICEF și în cooperare cu Comisia Europeană.