Școala ca spațiu sigur pentru sănătatea mintală și emoțională a copiilor și adolescenților

În viața de zi cu zi, ascundem adesea ceea ce simțim cu adevărat. Ne mascăm sentimentele ca și cum ar fi un semn de slăbiciune, evităm subiectele dificile care ar putea să ne tulbure și ne spunem că trebuie să fim puternici, să ținem totul sub control. Este aproape un reflex – să zâmbim când, de fapt, nu suntem bine, să trecem repede peste emoții când ar trebui să ne oprim și să reflectăm.

În școală, copiii, ca și adulții, își ascund adesea emoțiile, fie din teamă, fie din lipsa instrumentelor pentru a le înțelege. Diferența este că ei încă învață cum să le gestioneze, iar în această etapă, sprijinul profesorilor poate conta enorm. Astfel pot fi create relații autentice care pot transforma școala într-un loc sigur, unde copiii cresc echilibrat și se dezvoltă cu adevărat.

Pe 16 noiembrie 2024, la Colegiul Național Bilingv „George Coșbuc” din București, un grup de profesori a avut ocazia să-și exploreze propriile emoții în cadrul unui curs despre sănătatea socio-emoțională, denumit „Ghid pentru starea de bine și sănătatea mintală”, și elaborat în cadrul proiectului „Crearea unui model funcțional de intervenție pentru sănătate mintală și sprijin psihosocial pentru copii și adolescenți”, derulat de UNICEF în parteneriat cu Fundația Romanian Angel Appeal. Acest curs a făcut parte dintr-un program mai amplu, menit să formeze 350 de cadre didactice, asistenți medicali școlari, medici școlari, consilieri școlari, manageri școlari, bibliotecari și secretare pentru a le oferi cunoștințele și abilitățile necesare pentru a susține sănătatea mintală a copiilor și adolescenților. Pentru două zile, profesorii au lăsat deoparte presiunea zilnică a orelor de curs și s-au dedicat unui exercițiu de reflectare și învățare. Atmosfera a fost surprinzătoare – relaxată, distractivă, plină de râsete și glume, dar și de momente de introspecție profundă.

Pentru cei care au participat, cursul a însemnat mai mult decât asimilarea unor informații despre sănătatea mintală. Pe parcursul celor două zile, trainerii au creat un spațiu sigur, unde profesorii au putut să-și împărtășească liber fricile, bucuriile și provocările. Au plecat cu noi cunoștințe, strategii practice, dar și cu un sentiment de comunitate. Și, poate cel mai important, au înțeles că emoțiile, oricât de complicate ar fi uneori, pot reprezenta un punct de legătură – un mod de a construi relații mai puternice cu elevii lor.

„Din perspectiva profesorului, cursul este extraordinar. Te ajută să înțelegi că nu este suficient să predai și să evaluezi,” a spus Magda Ghercă, director adjunct și participant la curs. „Trebuie să te concentrezi pe starea de bine a elevilor pentru a putea transmite informația și a dezvolta competențe. Dar, mai întâi, trebuie să ai grijă de tine, ca să îi poți ajuta pe ceilalți,” adaugă dânsa.

Participanții au fost invitați să se gândească la propriile valori și să empatizeze cu copiii de diverse vârste și cu părinții, răspunzând din diverse perspective la întrebări precum: „De ce îmi pasă cel mai mult?”, „Ce mă deranjează?”, „Ce mă scoate din minți?” sau „Ce mi-ar plăcea să se întâmple când vin la școală?”. Acest exercițiu, răspunzând la întrebări profunde despre motivații, frustrări și aspirații, aduce o serie de beneficii psihologice semnificative, de la cultivarea unei înțelegeri mai nuanțate a perspectivelor diverse și clarificarea propriilor valori fundamentale, până la dezvoltarea unei compasiuni sporite, a unei comunicări mai eficiente și identificarea uni sens și a unei autenticități, promovând atât conștientizarea de sine, cât și cea interpersonală, esențiale pentru interacțiuni semnificative și creștere în contexte educaționale și nu numai.

Într-un alt exercițiu, profesorii au fost invitați să-și imagineze o scrisoare din partea unui elev din viitor, descriind cum profesorul le-a influențat viața. Unii au zâmbit, alții au fost emoționați până la lacrimi. Acest exercițiu nu a fost doar un joc de imaginație, ci o modalitate puternică de a le reaminti profesorilor de impactul pe care îl au în viețile copiilor. „Această activitate m-a emoționat,” spune Ana Anica, unul dintre trainerii care au facilitat cursul.„Le-a fost greu să se gândească la cum sunt percepuți de elevi, dar când au reflectat la mesajele de recunoștință pe care le-au primit de-a lungul timpului de la foști elevi, au realizat cât de importantă este munca lor. Un profesor poate vedea într-un an și 500 de elevi, dar pentru un elev, numărul profesorilor pe care îi întâlnește într-o viață este mult mai mic, poate câteva zeci. Chiar dacă profesorii nu își amintesc de toți elevii, impactul asupra lor e mult mai mare decât realizează. E important să ne amintim asta,” explică ea.

Cursul a fost, de asemenea, o invitație la deschidere. Profesorii au fost încurajați să își dea voie să fie vulnerabili, să recunoască ce nu funcționează și să fie dispuși să învețe alături de o generație de elevi care vine cu propriile provocări și perspective. „Rezistăm la schimbare, dar cred că noi ar trebui să ne adaptăm. De la copii putem învăța să nu ne mai ascundem,” spune cu convingere Alina Plohi, profesor de limba română. Apoi adaugă, „Generația noastră crede că emoțiile sunt ceva ce trebuie să ții închis, ascuns adânc în dulap. Copiii însă, mai ales când sunt mici, spun ceea ce gândesc, și asta ne poate învăța să fim mai deschiși.”

Această capacitate de a evolua împreună cu elevii este esențială. Rolul profesorilor nu este doar să transmită cunoștințe; ei sunt modele și pot fi ghizi într-o etapă a vieții în care emoțiile sunt copleșitoare și adesea greu de gestionat pentru copii. Iar aceste relații devin cu atât mai importante cu cât datele arată cât de vulnerabili sunt adolescenții din România. 

Potrivit UNICEF, 32% dintre fetele și 21% dintre băieții de 15 ani din România declară că au avut sentimente de însingurare de cele mai multe ori sau mereu în ultimul an¹, iar 11,2% suferă de o tulburare mintală diagnosticată².  Depresia, anxietatea și tulburările de comportament sunt printre cele mai frecvente probleme cu care se confruntă. 

Profesorii sunt adesea primii care observă aceste semne, iar cursuri precum cel organizat la Colegiul „George Coșbuc” le oferă instrumentele necesare pentru a le recunoaște și a putea reacționa.

Un alt mesaj-cheie transmis în timpul cursului a fost legat de clarificarea rolului profesorilor. Aceștia nu trebuie să fie terapeuți, nici să rezolve singuri toate problemele. Ei sunt, însă, o parte esențială a unui ecosistem de sprijin. Observând și semnalând situațiile care necesită atenție, colaborând cu părinții și consilierii școlari, profesorii pot pune bazele ajutorului acordat elevilor. „Faptul că ni s-a reamintit că nu noi trebuie să diagnosticăm sau să rezolvăm totul a luat o mare presiune de pe umerii noștri,” a subliniat Magda Ghercă.

La finalul cursului, participanții au fost provocați să pună și în practică noțiunile nou-învățate, organizând o lecție de 50 de minute cu o clasă de elevi aleasă de ei. Scopul nu este doar de a testa noile metode, ci de a da mai departe mesajele despre empatie, sănătate emoțională și importanța stării de bine în context școlar.

Mesajul transmis profesorilor de aceste două zile de curs a fost simplu, dar puternic: schimbarea începe cu ei. Atunci când au curajul să fie mai deschiși, să recunoască ce pot îmbunătăți și să învețe alături de elevii lor, pot avea un impact pozitiv real în viețile acestora. Școala nu se rezumă doar la materii predate și evaluări promovate, ci este un loc unde copiii învață să comunice, să-și gestioneze emoțiile și unde se pot simți în siguranță. Pentru ca dreptul lor la sănătate mintală să fie realizat, este nevoie de colaborare și intervenții bine gândite în familie, școală și comunitate.

¹ Cosma, A., Abdrakhmanova, S., Taut, D., Schrijvers, K., Catunda, C., & Schnohr, C. (2021). A focus on adolescent mental health and wellbeing in Europe, central Asia and Canada. Health Behaviour in School-aged Children international report from the, 2022.

²  Global Burden of Disease Study, 2019