Vaccinurile COVID-19 utilizate în România
Ce înseamnă vaccin ARN mesager și ce înseamnă vaccinurile bazate pe vector viral
Strategia de vaccinare împotriva COVID-19 în România
Vaccinarea rămâne în prezent singura opțiune pentru stoparea epidemiei COVID 19 în România și în lume.
Vaccinarea salvează milioane de vieți în fiecare an. În prezent, există vaccinuri pentru prevenirea și controlul a aproximativ 25 de boli infecțioase, ajutând oamenii de toate vârstele să ducă o viață mai lungă și mai sănătoasă.
România are o strategie de vaccinare anti-COVID-19, în vigoare de la 03.12.2020, care asigură accesul populației la vaccinarea împotriva COVID-19 în condiții de siguranță, eficacitate și echitate, pentru prevenirea infecției cu SARSCoV-2 și limitarea epidemiei COVID-19.
Vaccinarea este gratuită și voluntară, având la bază următoarele valori și principii:
- dreptul la ocrotirea sănătății și asigurarea echității în procesul de vaccinare;
- grija pentru beneficiar și principiul “primum non nocere” (”în primul rând, nu face rău”);
- respectul pentru lege, transparența și implicarea tuturor actorilor relevanți;
- asigurarea procesului de vaccinare în condiții de maximă siguranță;
- comunicarea beneficiilor, riscurilor și a importanței vaccinării împotriva COVID-19;
Vaccinurile COVID-19 utilizate în România.
Vaccinurile utilizate în prezent în România sunt vaccinurile dezvoltate de BioN-Tech/Pfizer și Moderna care utilizează tehnologia ARN mesager și vaccinurile produse de AstraZeneca/Oxford și Jansse/Johnson&Johnson, care utilizează o tehnologie diferită, vectorii virali nereplicativi.
Vaccinurile utilizate în România NU folosesc particule virale SARS CoV2 atenuate sau inactive ca alte vaccinuri. Vaccinurile ARN mesager precum și cele bazate pe vector viral învață doar celulele corpului uman cum să producă o proteină numită „proteina spyke” care declanșează un răspuns imun care protejează organismul împotriva infectării cu virusul SARS CoV2.
Vaccinurile COVID-19 NU pot produce boala COVID-19.
Vaccinurile ARN mesager
Vaccinurile ARN Mesager sunt mai noi, dar nu sunt necunoscute. Vaccinurile ARN mesager au fost studiate anterior pentru virusuri care produc gripă, Zika, rabie (turbare) și în cazul citomegalovirusului (CMV). De îndată ce informațiile despre virusul care cauzează COVID-19 au fost identificate și disponibile, oamenii de știință au început să proiecteze realizarea proteinei spyke din vaccinul ARN mesager. Pe lângă vaccinuri, cercetarea științifică referitoare la afecțiunile oncologice a utilizat deja tehnologia ARN mesager pentru a declanșa sistemul imunitar care să vizeze celule canceroase specifice (7).
Istoria cercetării tehnologiei ARN mesager, este documentată încă din anul 1992 (8). În special în ultimul deceniu, studierea tehnologiei vaccinurilor ARN mesager s-a dovedit promițătoare (9, 10, 11). Nevoia dezvoltării unui vaccin anti COVID 19 a accelerat procesul de cercetare, respectând însă toate etapele de dezvoltare preclinice și clinice, fiind sigure și eficace. Vaccinurile produse de BioN-Tech/Pfizer și Moderna au fost aprobate și sunt utilizate în toată lumea începând cu sfârșitul anului 2020/începutul anului 2021. Există numeroase materiale video disponibile care explică simplificat mecanismele de acțiune ale vaccinului ARN mesager (12).
Vaccinurile ARN mesager nu interacționează și nu afectează ADN-ul uman în niciun fel. ARN mesager NU intră niciodată în nucleul celular unde se păstrează materialul genetic (ADN-ul) uman. În plus, după ce a transmis informația necesară declanșării răspunsului imun (după producerea proteinei “spyke”), ARNul mesager este distrus.
Vaccinurile bazate pe vector viral
Oamenii de știință au început să creeze vectori virali începând cu anii 1970. Pe lângă utilizarea în vaccinuri, vectorii virali au fost studiați și pentru tratarea cancerului și pentru cercetarea biologiei moleculare. Platforma este intens studiată, sute de studii științifice ale vaccinurilor pe bază de vectori virali au fost făcute și publicate în întreaga lume. Aceste vaccinuri au fost produse împotriva unor boli precum Ebola sau a altor boli infecțioase precum Zika, gripa și HIV (15).
Vaccinurile AstraZeneca/Oxford și Janssen/Johnson&Johnson sunt vaccinuri monovalente care utilizează tehnologia vectorilor virali nereplicativi. Este folosit un vector viral precum adenovirusul al cărui ADN este modificat pentru a deveni non replicativ și se atasează o secvență genică ce codifică proteina ”spyke” a coronavirusului. Practic, organismul persoanei vaccinate își va produce singur ARN-ul mesager și apoi proteina S.
Viitorul arată bine – cercetarea și colaborarea în domeniul vaccinării, inclusiv tehnologia ARN mesager poate conduce în viitor la realizarea unui vaccin cu protecție pentru mai multe boli infecto-contagioase care pot fi prevenite prin vaccinare, scăzând numărul de vaccinuri necesar a fi administrate. Oamenii de știință spun că în acest ritm de cercetare și dezvoltare a noilor tehnologii de vaccinare, omenirea nu va mai fi nepregătită pentru o altă potențială epidemie.
Vaccinurile COVID-19 utilizate în România sunt sigure și eficace.
Vaccinurile sunt autorizate la nivelul Uniunii Europene de către Comisia Europeană, pe baza analizei riguroase a fiecărei etape de dezvoltare a fiecărui produs, realizate de către Agenția Europeană a Medicamentului, care propune Comisiei Europene autorizarea punerii pe piață sau respingerea acesteia. La nivelul fiecărui Stat Membru, deci și în România, autoritățile naționale aprobă utilizarea vaccinurilor în țară. Toate vaccinurile împotriva COVID 19 au o “autorizare condiționată de punere pe piață”, vaccinurile fiind monitorizate în continuare din perspectiva siguranței și eficacității de către Agenția Europeană a Medicamentului. Comisia Europeană a colaborat de la începutul pandemiei cu companiile producătoare de vaccinuri, pentru a asigura Statelor Membre, inclusiv României, accesul la o cantitate suficientă de vaccinuri (în prezent, Comisia Europeană a asigurat pentru Statele Membre, inclusiv pentru România, un număr total de 2.3 miliarde de doze de vaccin COVID-19, care vor fi livrate treptat de către producători)(16).
Caracteristici de bază ale vaccinurilor utilizate împotriva COVID-19 în România
Vaccinurile împotriva COVID-19 utilizate în România sunt similare din câteva puncte de vedere:
- Nu se administrează copiilor sub 12 ani, cel puțin la data elaborării acestui ghid; pe măsură ce procesul de vaccinare se extinde la nivel global, noi date și informații vor fi colectate, datele și studiile științifice pot schimba modelul curent de vaccinare.
- Vaccinarea presupune administrarea a două doze, sau a unei singre doze în cazul vaccinului Johnson & Johnson/Janssen; atunci când este cazul, administrarea celei de a doua doze (rapelul) trebuie să respecte intervalul de timp recomandat de producător și validat în procesul de autorizare;
- Se recomandă respectarea orarului complet și trebuie utilizat același produs pentru ambele doze. A doua doză administrată la rapel trebuie să fie administrată cu același vaccin; de exemplu, dacă vaccinul folosit inițial este cel produs de Moderna, doza a doua de vaccin (rapel) trebuie să fie tot de la Moderna.
- Administrarea vaccinului se face intramuscular, de preferat în treimea superioară a brațului (în mușchiul deltoid), respectând întocmai procedura de pregătire a dozei de vaccin pentru inoculare.
- Niciun vaccin COVID-19 autorizat până în prezent nu trebuie administrat intravascular, subcutanat sau intradermic.
