Cele mai frecvente mituri referitoare la vaccinurile împotriva COVID-19

Fii informat

UNICEF
24 Octombrie 2021

Este binecunoscut faptul că orice vaccin nou a fost întâmpinat cu reticență la început. Așadar, nu este ceva neobișnuit ca vaccinurile împotriva COVID-19 să fie întâmpinate la fel, inițial, cu ezitare.

Prezentăm mai jos o serie de mituri puse față în față cu informații verificate și adevărate care să vă ajute să fiți informați.

Vaccinurile nu sunt sigure, deoarece au fost dezvoltate atât de repede

Vaccinurile ARN Mesager sunt mai noi, dar nu sunt necunoscute.

Este adevărat că oamenii de știință au dezvoltat vaccinurile COVID-19 mai rapid decât orice alt vaccin până în prezent - sub 1 an.

Precedentul record a fost la vaccinul împotriva oreionului, care a fost dezvoltat în 4 ani.

Există o serie de motive pentru care vaccinurile COVID-19 au fost dezvoltate mai rapid, dintre care niciunul nu reduce profilul său de siguranță.

De exemplu, oamenii de știință nu au început de la zero.

Deși SARS-CoV-2, noul coronavirus, a fost nou pentru știință, cercetătorii au studiat coronavirusurile de zeci de ani, iar genomul acestui virus a fost descifrat în circa 10 zile.

De asemenea, deoarece COVID-19 a atins fiecare continent de pe Pământ, procesul de dezvoltare a vaccinului a implicat o colaborare mondială fără precedent.

Și, în timp ce multe eforturi științifice se confruntă cu dificultăți de finanțare, cercetătorii COVID-19 au primit finanțare de la o gamă largă de sponsori.

Un alt factor care încetinește dezvoltarea vaccinului este recrutarea voluntarilor. În cazul COVID-19, nu au lipsit persoanele care doreau să ajute.

De asemenea, în condiții normale, studiile clinice se desfășoară secvențial. Dar, în acest caz, oamenii de știință au putut derula simultan unele încercări, ceea ce a economisit mult timp. În același timp, procesul de evaluare a dovezilor de către autoritățile de reglementare a fost un proces derulat online.

Acești factori și mai mulți au însemnat că vaccinul a putut fi dezvoltat rapid fără a compromite siguranța.

Pe scurt: identificarea virusului a fost mai rapidă; am avut deja experiență cu agenți patogeni similari; tehnologia a continuat să ajute încă din anii 1980; fiecare guvern de pe Pământ avea un interes să ajute; și au existat puține restricții financiare.

Vaccinurile COVID-19 îmi pot provoca boala COVID-19

Vaccinurile NU pot produce boala COVID-19.

Indiferent de tipul de vaccin, niciunul nu conține virusul viu.

Orice efecte secundare, cum ar fi durerea de cap (cefaleea) sau frisoanele, se datorează răspunsului imun și nu unei infecții.

Boala COVID-19 NU poate fi provocată de vaccin.

Vaccinul conține un microcip

NU există dovezi că vreunul dintre vaccinurile anti-COVID-19 ar conține un microcip.

Deși specificul variază de la o teorie a conspirației la alta, unele afirmă că vaccinul conține etichete de identificare cu frecvență radio. Acestea constau dintr-un transportor radio, un receptor radio și un emițător.

În realitate, NU este posibil fizic ca aceste componente să fie micșorate la o dimensiune suficient de mică pentru a putea trece prin acul cu care se face injecția.

Vaccinul îmi va modifica ADN-ul

Vaccinurile ARN mesager NU interacționează și NU afectează ADN-ul uman în niciun fel.

Unele vaccinuri COVID-19, inclusiv vaccinurile Pfizer-BioNTech și Moderna, se bazează pe tehnologia ARN mesager (ARNm).

Aceste vaccinuri funcționează diferit față de tipurile tradiționale de vaccin. Astfel, vaccinurile clasice introduc în organism un agent patogen inactivat sau o parte a unui agent patogen pentru a-l „învăța” cum să producă un răspuns imun.


În schimb, un vaccin ARNm oferă instrucțiunile pentru fabricarea proteinei unui agent patogen în celulele noastre.

Odată ce proteina este creată, sistemul imunitar răspunde la aceasta, pregătind răspunsul la viitoarele atacuri ale aceluiași agent patogen.
ARNm nu rămâne în corp și nu este integrat în ADN-ul nostru. Odată ce a furnizat instrucțiunile, celula îl descompune.


ARNm nu va ajunge la nucleul celulei, care este locul în care este adăpostit ADN-ul nostru.

Persoanele cu afecțiuni preexistente nu pot face vaccinul

Deoarece condițiile preexistente, cum ar fi obezitatea și bolile de inimă, pot crește riscul de a dezvolta forme COVID-19 mai severe, vaccinarea este și mai importantă pentru persoanele cu probleme de sănătate preexistente.

Așadar, persoanele cu cele mai multe afecțiuni preexistente - inclusiv boli de inimă, diabet și boli pulmonare - pot face un vaccin COVID-19.  Cu toate acestea, dacă cineva este îngrijorat, este întotdeauna recomandabil să discute despre aceasta cu un medic.

Există o excepție: persoanele care au suferit în trecut anafilaxie la oricare dintre componentele vaccinului nu ar trebui să fie vaccinate. Oricine a avut în trecut o reacție alergică severă la orice vaccin ar trebui să discute mai întâi cu medicul său.

Ca regulă, CDC recomandă „persoanelor cu antecedente de reacții alergice severe care nu au legătură cu vaccinurile sau medicamentele injectabile - cum ar fi alergiile la alimente, animale de companie, venin, mediu sau latex - să fie vaccinate. Persoanele cu antecedente de alergii la medicamente pe cale orală sau antecedente familiale de reacții alergice severe se pot vaccina, de asemenea.”

Vaccinurile COVID-19 mă pot face infertil

Nu există dovezi că vaccinurile COVID-19 au un impact asupra fertilității. La fel, nu există dovezi că acestea vor pune în pericol sarcinile viitoare.

 

Această teorie a fost lansată la toate vaccinurile noi și nu s-a adeverit la nici unul. În studiile clinice nu au fost raportate cazuri de infertilitate.

În mod particular, la originile acestui zvon de acum se consideră a fi opiniile doctorului Wolfgang Wodarg. În decembrie anul trecut, el a solicitat Agenției Europene pentru Medicamente să oprească studiile cu vaccin anti-COVID-19 în Uniunea Europeană.


Zvonul a început din cauza unei pretinse legături între proteina spyke care este codificată de vaccinurile pe bază de ARNm și o proteină numită sincitină-1. Sincitina-1 este vitală pentru ca placenta să rămână atașată la uter în timpul sarcinii. Deși proteina spyke are în comun câțiva aminoacizi cu sincitina-1, ele
nici măcar nu sunt suficient de asemănătoare pentru a ”provoca confuzii” pentru sistemul imunitar.


Dacă teoria ar fi adevărată, atunci infecția naturală ar trebui să fie și mai periculoasă deoarece virusul determină producerea și a anticorpilor rezultați după vaccinare.
Dr. Wodarg are o istorie de scepticism față de vaccinuri și a minimalizat severitatea pandemiei COVID-19. Dr. Wodarg s-a alăturat vocilor care făceau afirmații despre vaccinul care produce infertilitate, provocând astfel temeri care s-au răspândit ulterior.


Cu toate acestea, NU există dovezi că vreun vaccin anti-COVID-19 afectează fertilitatea.