Sondaj U-Report privind școala online
O treime din elevii români nu sunt mulțumiți de școala online și nu urmează cursurile prin intermediul platformelor virtuale

- English
- Română
Din data de 11 martie 2020, școlile sunt închise, iar acest lucru a generat schimbări în desfășurarea actului educațional. Ne-am dorit să înțelegem cum s-au descurcat copiii cu această provocare, așa că, alături de Boardul Copiilor din România, în luna aprilie, am lansat un sondaj pe platforma U-Report, susținută de UNICEF, despre educația la distanță. Iată ce ne-au împărtășit cei peste 2,400 de copii și tineri U-Reporteri:
- Aproape o treime dintre cei ce au răspuns la sondaj (28%) nu reușesc să mențină o comunicare activă cu diriginții sau comunicarea cu aceștia este inexistentă.
- Cursurile online se desfășoară de mai multe ori pe săptămână sau zilnic pentru 54% dintre respondenți și niciodată pentru 13% dintre elevi.
- 36% dintre copiii și tinerii intervievați și-ar fi dorit să fi fost susținută o ședință prin care cineva (profesorul diriginte etc.) să le explice modul de utilizare al platformelor.
- Întrebați dacă au colegi care nu pot fi activi în mediul online, o treime dintre respondenți afirmă că există asemenea cazuri în clasa lor.
Această perioadă dificilă pune la încercare modalitățile noastre de adaptare la situația curentă. O mare schimbare a fost trecerea de la învățământul tradițional, la cel în mediul online. Deși, deocamdată, există incertitudini privind modul de recuperare al orelor, educația la distanță este benefică pentru a ne păstra motivația de învățare și contactul cu materia școlară. Practicată, totuși, într-un mod haotic, aduce mai mult rău și reprezintă un factor de stres în plus pentru elevi, lucru ce ar avea consecințe iremediabile asupra sănătății lor mintale.
Din data de 11 martie 2020, școlile sunt închise, iar acest lucru a generat schimbări în desfășurarea actului educațional. În timp ce unii profesori au optat să le dea de lucru elevilor înainte de a intra în perioada de izolare, alții au continuat să țină legătura cu clasa prin platforme online sau chiar să se filmeze predând.
Ne-am dorit să înțelegem cum s-au descurcat copiii cu această provocare, așa că, alături de Boardul Copiilor din România, în luna aprilie, am lansat un sondaj pe platforma U-Report, susținută de UNICEF, despre educația la distanță. Mai jos vă prezentăm analiza amănunțită a răspunsurilor celor consultați, elaborată împreună cu patru membri ai Boardului Copiilor: Diana (17 ani, Bârlad, Vaslui), Eva (12 ani, Remuș, Giurgiu), Dominique (17 ani, Râmnicu Vâlcea, Vâlcea), Diana (17 ani, Brezoi, Vâlcea).
De la cei peste 2,400 de copii și tineri intervievați ne-am bucurat să aflăm că, în ceea ce privește comunicarea online între elevi și dirigintele clasei, un procent de 72% din respondenți consideră că informația se transmite cu ușurință, sarcinile sunt înțelese, iar problemele apărute sunt nesemnificative. Totuși, aproape o treime dintre copiii intervievați (28%) nu reușesc să mențină o comunicare activă cu diriginții sau comunicarea cu aceștia este inexistentă.
Procentele sunt similare și în ceea ce privește comunicarea dintre elevi și profesori, fiind caracterizată drept „bună” și „foarte bună” de 71% dintre respondenți, aceștia din urmă primind teme și sarcini. Aproape un sfert dintre intervievați mențin un contact permanent cu profesorii și desfășoară cursuri online. Totuși, aproape o treime dintre copiii care au răspuns sondajului (28%) nu sunt satisfăcuți de relația în online cu profesorii sau nu continuă actul educațional prin intermediul platformelor virtuale.
Internetul este foarte accesibil pentru trei sferturi dintre respondenții sondajului, peste o cincime dintre aceștia (21%) îl consideră destul de ușor de accesat, în timp ce 4 procente întâmpină probleme.
95% dintre copiii intervievați prin intermediul platformei online U-Report au accces la dispozitive care se pot conecta online (telefon, laptop, tabletă), dar 4% depind de un interval de timp pentru a le accesa, în timp ce un procent de doar 1% nu are acces facil.
Pentru U-Reporteri, cele mai populare platforme utilizate pentru comunicarea online sunt Zoom (25%) și Google Class (23%), dar și Whatssapp (20%). Printre alte platforme utilizate se numără Messenger (13%), Skype (3%) și Discord (2%). Alți 218 copii și tineri au menționat și alte platforme și conform răspunsurilor lor, 33.98% au acces la educație în aceasta perioadă prin platforma Adservio, 24.76% prin Microsoft Teams, 7.77% - Servicii Google, ca Google Drive și Google Classroom, 5.34% - platforma școlii la care învață, 3.40% -Webex, iar între sub 2% prin platformele Meet, 24edu, Sociology și WhatsApp. 18.45% dintre acești respondenți țin legătură cu cadrele didactice prin alte platforme, mai exact Facebook și Facebook Messenger.
Cât despre materiile care și-au mutat predarea în mediul online, acestea au variat. Cele mai întâlnite au fost limba română, matematica și informatica, urmate de științele biologie, chimie, fizică, limbile moderne, istoria, geografia, psihologia și pedagogia. Cu o frecvență redusă am întâlnit și discipline precum religie, educație fizică, muzică, desen și economie. De asemenea, elevii au menționat faptul că folosesc platforme diferite în funcție de materia predată, lucru ce provoacă disconfort și confuzie. Un sfat din partea copiilor este să fie stabilită o singură aplicație care să fie utilizată pentru toate cursurile.
Cursurile online se desfășoară de mai multe ori pe săptămână sau zilnic pentru 54% dintre respondenți și niciodată pentru 13% dintre elevi. In schimb, pentru mai mult de o treime (32%), cursurile online se desfășoară o dată pe săptămână sau mai rar, cum ar fi: o dată sau de câteva ori pe lună, acest aspect depinzând de la un profesor la altul și de la o materie la alta.
41% dintre intervievați acoperă materiile de curs prin intermediul platformelor online în procent de peste 50%, pe când 44% și restul de 14% parcurg materiile importante, respectiv nu parcurg deloc materia.
În ceea ce privește timpul acordat rezolvării temelor, 41% petrec mai mult timp decât înainte de întreruperea cursurilor, iar 35% petrec mai puțin timp sau deloc.
36% dintre copiii și tinerii intervievați și-ar fi dorit să fi fost susținută o ședință prin care cineva (profesorul diriginte etc.) să le explice modul de utilizare al platformelor iar 42% nu au considerat acest lucru necesar.
Întrebați dacă au colegi care nu pot fi activi în mediul online, o treime dintre respondenți afirmă că există asemenea cazuri în clasa lor. Celelalte două treimi au răspuns că toți colegii lor au acces la internet sau afirmă că nu cunosc situația. Pentru cei fără acces la modalitatea de predare online, 37% consideră că nu sunt siguri dacă informațiile ajung și la colegii lor sau nu ajung deloc, iar 47% spun că transmit informațiile mai departe prin alte căi de comunicare astfel încât aceștia să rămână conectați. Doar 5% știu și au menționat că profesorii comunică direct cu cei care nu au acces la mediul de predare online. 75% dintre elevii intervievați au sub 5 colegi din clasă care nu sunt conectați la modul de predare online, în timp ce doar 2% au peste 25 de colegi care nu au acces la la mediul online.
73% dintre respondenți consideră utile platformele pentru comunicarea online cu scop educativ, în timp ce 16% dintre aceștia nu le găsesc utilitatea.
Privind modul în care elevii s-au adaptat pe platformele acestea, 82% s-au acomodat ușor sau puțin dificil, în timp ce 8% consideră că le este greu să se adapteze.
“Această perioadă dificilă pune la încercare modalitățile noastre de adaptare la situația curentă. O mare schimbare a fost trecerea de la învățământul tradițional, la cel în mediul online. Deși, deocamdată, există incertitudini privind modul de recuperare al orelor, educația la distanță este benefică pentru a ne păstra motivația de învățare și contactul cu materia școlară. Practicată, totuși, într-un mod haotic, aduce mai mult rău și reprezintă un factor de stres în plus pentru elevi, lucru ce ar avea consecințe iremediabile asupra sănătății lor mintale. De asemenea, este important ca sistemul de învățământ să își păstreze caracterul incluziv, oferind șansa copiilor de pretutindeni de a beneficia de cursuri virtuale. Implică-te și tu prin donarea dispozitivelor electronice pe care nu le mai folosești sau oferă sprijin agențiilor sau asociațiilor ce se ocupă de această problemă, precum UNICEF în România”, ne recomandă Dominique (17 ani, Râmnicu Vâlcea).
Pentru cei care au nevoie de îndrumare în procesul de transfer al orelor de curs în mediul online, Consiliul Școlar al Elevilor al Colegiului Național de Informatică “Matei Basarab” a elaborat un ghid ce explică modul de folosire al celor mai populare platforme online. Este dedicat cadrelor didactice, părinților și elevilor dornici să afle mai multe despre cum pot iniția o ora de curs digitală. Ilustrând recomandările membrilor CȘE, documentul este aplicabil nu doar în vreme de pandemie, ci oricând veți dori să mutați lecțiile în lumea virtuală. Poate fi consultat aici: https://bit.ly/Ghidînvățământdistanță