Acțiunile UNICEF în sprijinul refugiaților ucraineni în 2022
Rezultate obținute pentru siguranța, educația și sănătatea copiilor refugiați din calea războiului
- Disponibil în:
- English
- Română
Privire de ansamblu
De la începutul războiului, peste 2.4 milioane de ucraineni au trecut granița în România venind din Ucraina sau Republica Moldova. Majoritatea și-au continuat călătoria către alte state europene, iar aproximativ 100.000 de refugiați ucraineni au rămas în prezent în România. În ciuda speranțelor lor inițiale de a avea un exil de scurtă durată, nu sunt șanse prea mari ca ei să se poată întoarce acasă, cel puțin nu înainte de venirea primăverii.
UNICEF este prezentă în România dinaintea războiului, din 1991, pentru a proteja drepturile fiecărui copil din țară, iar acum oferă un răspuns la criza refugiaților împreună cu Guvernul României, cu autoritățile naționale și locale, cu donatorii, UNHCR și alte agenții ONU, organizații neguvernamentale (internaționale și locale) și alți actori, inclusiv media, sectorul privat și voluntari.
UNICEF lucrează fără încetarea pentru a oferi protecție copiilor vulnerabili și pentru a le asigura accesul la servicii de sănătate, apă și salubritate și educație prin crearea centrelor Blue Dot - Centre de sprijin pentru copii și familii, la servicii medicale și educaționale.
Înființarea centrelor Blue Dot și pașii următori
La începutul sosirii refugiaților, centre cu servicii multiple, cunoscute sub numele de centre Blue Dot, au fost dezvoltate în cooperare cu autoritățile locale și cu parteneri precum UNHCR, cu scopul de a le oferi copiilor refugiați și familiilor lor un spațiu sigur și servicii vitale, precum protecție, consiliere și locuri de joacă. Până în prezent, opt centre Blue Dot au fost operaționalizate în România, cele mai multe în apropierea granițelor cu Ucraina și Moldova.
În scurt timp a devenit clar că Blue Dots aveau să fie doar începutul unei călătorii. A trebuit ca UNICEF să extindă gama de servicii pentru a putea acoperi nevoile mai complexe ale refugiaților privind sănătatea (inclusiv sănătatea mintală), educația și locurile de muncă. Românii și-au deschis brațele pentru a-i putea găzdui pe refugiați în comunitățile lor, iar pentru UNICEF o nevoie urgentă a devenit aceea de a depune și mai multe eforturi de a contribui la consolidarea sistemelor naționale și locale pentru a le spori capacitatea de a răspunde undelor de șoc, astfel încât să acopere atât nevoile familiilor de refugiați, cât și ale populațiilor vulnerabile din comunitățile gazdă din România.
Consolidarea sistemelor împreună cu Guvernul României și cu partenerii săi
Mai mult ca oricând, în 2022, UNICEF în România și-a unit forțele cu partenerii de la nivel național și județean. Izbucnirea războiului din Ucraina a determinat UNICEF să aibă o abordare pe niveluri multiple pentru a mobiliza diferiți parteneri din țară cu scopul de a răspunde nevoilor copiilor refugiați și ale familiilor acestora.
Prin urmare, până în luna decembrie 2022, UNICEF a încheiat parteneriate cu 17 consilii județene, cu primării și direcții de asistență socială și protecție a copilului, inclusiv în București, care acoperă peste jumătate din refugiații din România. Guvernul român și primăriile locale depuneau deja eforturi pentru ca sistemele naționale să funcționeze pentru toți copiii vulnerabili, indiferent de origine și etnie, precum comunitățile de romi și copiii care trăiesc în sărăcie. Totuși, odată cu fluxul masiv de copii și familii de refugiați, capacitatea sistemului a fost pusă sub o presiune mult prea mare pentru a putea oferi servicii esențiale și de calitate pentru toți. UNICEF va continua să încheie parteneriate cu autoritățile și municipalitățile pentru a construi, consolida și extinde sistemele educaționale, medicale și de protecție socială centrate pe copii și destinate fiecărui copil din România.
Siguranța copiilor
UNICEF s-a concentrat pe identificarea și referirea copiilor expuși riscului prin evaluarea amănunțită în zona protecției copilului în cazuri de violență sau de afecțiuni medicale și a facilitat accesul la informații și servicii (consiliere juridică, sprijin medical, psihologic și social) pentru victimele violenței bazate pe gen (VBG). De la începutul acțiunilor dedicate refugiaților, 230.000 de copii și femei au avut acces la aceste servicii în centrele Blue Dot. Peste 16.000 de copii și îngrijitori au accesat servicii de suport psihosocial și de sănătate mintală și peste 3.000 de copii și femei au beneficiat de intervenții de prevenire a riscului de VBG și de alte intervenții de prevenție sau răspuns.
Guvernul României s-a numărat printre primele guverne care au creat un grup operativ la nivel decizional înalt, sub coordonarea primului ministru. O serie de acte normative au fost dezvoltate pentru a le asigura statut legal persoanelor care părăsesc Ucraina și pentru a le oferi acces la servicii. Noua legislație s-a bucurat de o nouă caracteristică intersectorială care a permis mai multor entități să colaboreze la nivel subnațional cu o abordare centrată pe copil. Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (ANPDCA) și UNICEF au pledat pentru și au contribuit la dezvoltarea unei colaborări intersectoriale în vederea identificării și asigurării managementului de caz în rândul copiilor neînsoțiți și separați. Din luna februarie 2022, un număr estimat de 700.000 de copii ucraineni au trecut granița în România, iar Poliția de frontieră și autoritățile locale pentru protecția copilului au identificat și oferit protecție unui număr de aproape 5.000 de copii neînsoțiți sau separați până la finalul lunii decembrie.
Împreună cu Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse și Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copiilor și Adopție, UNICEF a lansat Primero, un software open-source care îi ajută pe lucrătorii din teren să identifice și să înregistreze copiii refugiați și să-i orienteze către servicii specializate, conform nevoilor lor. Primero permite identificarea timpurie a potențialelor situații de abuz, neglijare sau trafic și aplicarea tuturor măsurilor necesare pentru a asigura și a proteja drepturile copilului.
Extinderea oportunităților de învățare
Pe măsură ce numărul refugiaților a crescut, UNICEF a dezvoltat centre de joacă și învățare care le oferă copiilor de vârste mici șansa unui trai normal și a unor momente de destindere atât de necesare. Programele suplimentare s-au adresat tuturor copiilor de vârstă școlară care au plecat din Ucraina, pentru a-și continua educația prin crearea unor spații de învățare sigure și prin furnizarea materialelor educaționale necesare în contexte formale și informale, inclusiv cursuri în limba ucraineană ținute de profesori ucraineni refugiați. De asemenea, UNICEF a susținut integrarea copiilor refugiați în sistemul național de învățământ prin sprijinirea Ministerului Educației în organizarea cursurilor de limbă română, extinzând serviciile de învățare și facilitare în limba ucraineană și formare a profesorilor astfel încât aceștia să dobândească abilitățile necesare pentru a aborda nevoile copiilor care învață în circumstanțe dificile.
Aproximativ 5.500 de copii ucraineni accesează în prezent serviciile educaționale formale și/sau non-formale și peste 15.000 de copii primesc materiale de învățare individuale pentru a-și continua studiile.
Accesarea serviciilor medicale
Pentru a răspunde nevoilor imediate ale refugiaților, în special ale persoanelor și copiilor cu dizabilități, UNICEF a oferit acces la servicii esențiale, inclusiv vaccinare și medicamente vitale. În centrele Blue Dot, precum și în centrele de tranzit și plasament s-au creat spații pentru mamă și copil pentru a oferi locuri sigure pentru alăptarea și îngrijirea copiilor.
Până în prezent, 95.000 de părinți și îngrijitori au primit informații legate de sănătate, inclusiv despre alimentația sugarilor și a copiilor de vârste mici. Peste 16.000 de femei și copii ucraineni au beneficiat de acces la servicii medicale primare prin mecanismele sprijinite de UNICEF.
Acces egal la servicii pentru toți
România a gestionat cu succes valul de refugiați din Ucraina în primele luni ale războiului datorită mobilizării populației sale, cu sprijinul UNICEF și al partenerilor săi.
Cu toate că România a mobilizat resurse locale cu buget și capacitate limitate, a devenit evident că sistemele sociale aveau nevoie de mult mai mult sprijin structural atunci când noul aflux de refugiați (mii de refugiați încă ajung la graniță la sfârșitul lunii decembrie) s-au adăugat grupului lor vulnerabil care trebuie sprijinit, pe lângă comunitățile gazdă vulnerabile și refugiații care locuiesc deja în România de aproape un an. Este o realitate dură că nu toți copiii din România au acces încă la servicii și sprijin. Este vital să sprijinim copiii de la graniță până în orașe și din zonele urbane până în comunitățile izolate și să consolidăm sprijinul transversal pentru adolescenți, fete și copiii cu dizabilități în contextul răspunsului de urgență.
Continuăm să lucrăm cu guvernul, cu autoritățile județene și locale și cu organizațiile neguvernamentale partenere pentru a sprijini serviciile locale în vederea unei incluziuni adaptate a populațiilor vulnerabile în întreaga țară în special în vederea accesării serviciilor medicale și educaționale, precum și pentru a sprijini cooperarea transnațională pentru a asigura dezvoltarea unor capacități sustenabile care să răspundă nevoilor tuturor copiilor din România, indiferent de mediul din care provin.
