Aproape jumătate dintre copiii lumii sunt expuși simultan la cel puțin trei amenințări climatice

NEW YORK, 16 iunie 2026 – Aproape jumătate dintre copiii lumii – sau 1,1 miliarde – sunt în prezent expuși simultan la cel puțin trei pericole climatice, care le amenință sănătatea, educația și supraviețuirea, potrivit unui nou raport UNICEF lansat astăzi. Aproape fiecare copil din lume se confruntă cu cel puțin un pericol climatic, iar peste 4 milioane de copii ar putea fi expuși chiar și la șase amenințări simultan, avertizează raportul.

Raportul privind Riscul Climatic pentru Copii 2026 utilizează cele mai recente date disponibile pentru a cartografia expunerea copiilor la cele opt amenințări climatice cele mai frecvente, inclusiv inundații, secetă, căldură extremă, incendii, furtuni de nisip și praf, precum și furtuni tropicale. Pentru prima dată, raportul arată exact unde și cu ce intensitate amenințările climatice multiple și simultane afectează copiii și serviciile sociale esențiale de care aceștia depind, precum și modul în care guvernele pot întreprinde acțiuni concrete pentru a răspunde acestora.

În Republica Moldova, aproape toți copiii sunt expuși la cel puțin un pericol climatic, iar peste 562.000 de copii - aproximativ 80% din populația sub 18 ani - sunt expuși la cel puțin două amenințări climatice suprapuse, potrivit datelor raportului. Cele mai răspândite șocuri climatice sunt valurile de căldură, care afectează aproape 650.000 de copii, și seceta, la care sunt expuși peste 581.000 de copii. Datele arată, de asemenea, că peste 43.000 de copii din țară sunt expuși la cel puțin trei pericole climatice simultan, iar cea mai frecventă combinație de riscuri este seceta și valurile de căldură, care afectează aproape 490.000 de copii.

În ceea ce privește riscurile sensibile la schimbările climatice, aproape întreaga populație de copii din Republica Moldova este expusă poluării aerului. În același timp, indicatorii de vulnerabilitate indică presiuni suplimentare legate de accesul la servicii esențiale, inclusiv apă, sanitație, sănătate, protecție socială și bunăstarea copiilor. Aceste constatări subliniază necesitatea unor investiții continue în servicii sociale reziliente la schimbările climatice, în special în sănătate, educație, apă și sanitație, precum și în măsuri de protecție socială capabile să răspundă mai bine la șocuri.

Date-cheie pentru Moldova

Expunere multi-risc

• Copii sub 18 ani în setul de date: 702.815
• Expuși la cel puțin 1 pericol climatic: 702.502 copii / 99,96%
• Expuși la cel puțin 2 pericole climatice: 562.904 copii / 80,09%
• Expuși la cel puțin 3 pericole climatice: 43.122 copii / 6,14%

Cele mai relevante pericole climatice

• Valuri de căldură: 649.940 copii / 92,48%
• Secetă: 581.916 copii / 82,8%
• Incendii: 55.776 copii / 7,94%

Principalele combinații de pericole climatice

• Secetă + valuri de căldură: 489.494 de copii
• Secetă + valuri de căldură + incendii: 26.545 de copii
• Inundații fluviale + secetă + valuri de căldură: 14.853 de copii
• Secetă + incendii: 22.250 de copii

Riscuri sensibile la schimbările climatice

Poluarea aerului: 702.813 copii / aproape 100%

Vulnerabilitate

Pentru scorurile de vulnerabilitate de mai jos (WASH și sărăcia copiilor), 0 indică cel mai scăzut nivel de vulnerabilitate, iar 10 cel mai ridicat.

Scor WASH: 1,32 din 10
Acest indicator reflectă vulnerabilitățile legate de accesul la serviciile de apă, sanitație și igienă. Deși scorul este relativ scăzut, investițiile continue în sisteme WASH reziliente la schimbările climatice rămân importante, în special pe măsură ce secetele și valurile de căldură devin mai frecvente.

Scor privind sărăcia copiilor: 7,71 din 10
Sărăcia copiilor este cel mai ridicat indicator de vulnerabilitate pentru Moldova dintre cele menționate. Acest lucru sugerează că sărăcia este un factor important care poate reduce capacitatea copiilor și familiilor de a face față și de a se recupera în urma șocurilor climatice.

Ponderea copiilor sub 5 ani acoperiți de protecție socială: 22,9%
Datele arată că mai puțin de un sfert dintre copiii sub 5 ani sunt acoperiți de protecție socială. Acest lucru evidențiază necesitatea consolidării sistemelor de protecție socială capabile să răspundă la șocuri și să sprijine mai bine copiii mici și familiile în timpul crizelor climatice.

Rata mortalității sub 5 ani: 16,46 la 1.000 de născuți vii
Acest indicator reflectă numărul copiilor care decedează înainte de a împlini vârsta de 5 ani, raportat la 1.000 de născuți vii. În contextul riscurilor climatice, indicatorul este relevant deoarece șocurile climatice pot pune presiune suplimentară asupra sistemelor de sănătate și pot afecta supraviețuirea și bunăstarea copiilor mici.

„Viețile copiilor continuă să fie date peste cap de impactul valurilor de căldură, incendiilor de vegetație, secetelor și inundațiilor”, a declarat Catherine Russell, Directoarea Executivă a UNICEF. „Jumătate dintre copiii lumii trăiesc acum în condițiile a cel puțin trei amenințări climatice simultane, care le impactează viața de zi cu zi.”

Seceta, căldura extremă și valurile de căldură reprezintă cea mai răspândită combinație de pericole climatice, peste 296 de milioane de copii trăind în zone expuse tuturor celor trei condiții, potrivit constatărilor raportului. A doua cea mai frecventă combinație – secetă, căldură extremă și furtuni tropicale – expune peste 115 de milioane de copii din întreaga lume acestor amenințări simultane.

În regiunea Sahel din Africa, una dintre cele mai grav afectate, peste 4 milioane de copii se confruntă cu tripla amenințare reprezentată de valurile de căldură, căldura extremă și furtunile de nisip și praf. În același timp, în țări din Asia, precum Bangladesh, Myanmar și Pakistan, copiii sunt expuși simultan unui număr mai mare de pericole climatice și unei intensități mai ridicate decât oriunde altundeva în lume.

Țările cu venituri ridicate nu sunt imune la șocurile climatice suprapuse. În Italia, de exemplu, datele arată că peste 6 milioane de copii sunt expuși valurilor de căldură prelungite și secetei. Totodată, cazul Italiei arată că investițiile în adaptarea la schimbările climatice pot reduce o parte dintre riscurile cu care se confruntă copiii, evidențiind în același timp necesitatea unor acțiuni suplimentare pe măsură ce criza climatică se intensifică.

Pe lângă cele opt cele mai frecvente pericole climatice, raportul analizează expunerea copiilor la poluarea aerului și la malarie – două riscuri foarte sensibile la efectele schimbărilor climatice. Datele arată că poluarea aerului afectează aproape fiecare copil la nivel global, în timp ce 1 miliard de copii sunt expuși riscului de malarie, adăugând un nou nivel de pericol pentru copiii care se confruntă deja cu multiple amenințări climatice.

Raportul prezintă, de asemenea, un cadru de analiză a diferitelor tipuri de riscuri cu care se confruntă copiii, în funcție de expunerea lor la șocuri climatice și de vulnerabilitatea lor, determinată de accesul la servicii sociale esențiale, precum asistență medicală, apă curată, educație și altele. Această abordare poate fi aplicată în moduri diferite – de la analiza riscurilor asociate unor pericole climatice individuale sau multiple până la examinarea riscurilor pe sectoare – scoțând în evidență amenințările cu care se confruntă copiii în contexte diferite.

De exemplu, atunci când pericolele multiple și vulnerabilitățile sunt analizate împreună, copiii din țările fără acces direct la mare* și fragile*, precum Republica Centrafricană sau Ciad, se confruntă cu pericole climatice suprapuse, având în același timp acces limitat la servicii de bază, ceea ce le îngreunează semnificativ capacitatea de a face față și de a se recupera. Între timp, toți copiii din 24 de insule mici în curs de dezvoltare*, din Haiti până în Vanuatu, sunt expuși furtunilor tropicale, care pot perturba simultan insule întregi și pot copleși serviciile esențiale, notează raportul.

În lipsa unor eforturi urgente de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, pericolele climatice vor deveni mai frecvente și mai severe, exercitând o presiune și mai mare asupra bugetelor și sistemelor guvernamentale și amenințând bunăstarea copiilor, avertizează raportul.

Pentru a proteja drepturile copiilor în fața amenințărilor climatice și pentru a ne adapta la schimbările de mediu tot mai accentuate, UNICEF solicită guvernelor, companiilor și actorilor relevanți:

• Să reducă emisiile și să întreprindă acțiuni ambițioase pentru îndeplinirea angajamentelor internaționale existente, bazate pe cele mai bune dovezi științifice disponibile, inclusiv prin eliminarea urgentă treptată a combustibililor fosili și printr-o tranziție justă către energia regenerabilă.

• Să protejeze copiii prin adaptare climatică incluzivă, reducerea riscului de dezastre și răspunsuri la pierderi și daune care prioritizează reziliența serviciilor sociale, asigurând includerea copiilor și a serviciilor esențiale pentru copii în planurile naționale de adaptare și strategiile sectoriale, în guvernanța riscurilor de dezastre, precum și în planurile de pregătire și răspuns. Aceasta include, de exemplu, dezvoltarea unor instituții de învățământ sigure și verzi și a unor unități medicale reziliente la schimbările climatice, asigurarea securității alimentare a copiilor, crearea unor sisteme de avertizare timpurie multi-risc eficiente pentru copii și accesibile serviciilor de care aceștia depind, precum și consolidarea eficienței serviciilor de apă și sanitație și a sistemelor de protecție socială capabile să răspundă la șocuri.

• Să împuternicească copiii și tinerii să participe în mod semnificativ la acțiunile climatice, prin investiții în educație climatică, cunoștințe și competențe, precum și prin consolidarea capacității factorilor de decizie și a experților de a respecta drepturile copiilor de a fi ascultați, de a avea libertatea de exprimare și de a participa la deciziile care le afectează viața.

„Această analiză poate ajuta guvernele și factorii de decizie să planifice mai bine și să investească mai eficient în servicii reziliente”, a declarat Russell. „Atunci când consolidăm sistemele de sănătate și educație și îmbunătățim infrastructura având copiii în vedere, îi protejăm de amenințările climatice de astăzi și contribuim la asigurarea viitorului lor.”

Notă pentru editori:

Pentru a înțelege mai bine severitatea și frecvența potențială a amenințărilor climatice de-a lungul vieții unui copil, metodologia utilizează un model probabilistic bazat pe o perioadă de revenire de 100 de ani. Această abordare surprinde evenimente climatice extreme care au o probabilitate ridicată de a se produce într-un anumit an și evidențiază cele mai semnificative pericole la care sunt expuși copiii.

Raportul analizează expunerea copiilor la opt pericole climatice: inundații de coastă, secete, căldură extremă, incendii, valuri de căldură, inundații fluviale, furtuni de nisip și praf și furtuni tropicale, precum și la două pericole sensibile la schimbările climatice, precum poluarea aerului și bolile răspândite prin organisme precum țânțari, căpușe etc. Totodată, raportul ia în considerare vulnerabilitățile inerente ale copiilor în șapte dimensiuni: apă, sanitație și igienă (WASH), nutriție, protecție, sănătate, educație, sărăcie și supraviețuirea copilului.

Acest raport include date și modele actualizate, care acoperă o gamă mai largă de pericole și vulnerabilități, comparativ cu raportul UNICEF din 2021, „Criza climatică este o criză a drepturilor copilului”. Analiza include acum majoritatea țărilor și teritoriilor – inclusiv statele insulare mici în curs de dezvoltare – și utilizează o abordare multi-risc la nivel de pixel, oferind date cu o rezoluție mai mare, pe o grilă detaliată. Datele privind pericolele sunt disponibile acum pentru zone de până la 100 de kilometri pătrați în fiecare țară, iar unele pericole sunt cartografiate la o rezoluție de 100 de metri.

*Țările în curs de dezvoltare fără acces direct la mare sunt state în curs de dezvoltare care nu au acces teritorial la mare. Dezvoltarea acestora este adesea limitată de izolarea față de piețele mondiale și de costurile comerciale ridicate.

*Fragilitate: potrivit OCDE, aceasta reprezintă combinația dintre expunerea la risc și reziliența insuficientă a unui stat, sistem și/sau a unei comunități de a gestiona, absorbi sau diminua aceste riscuri. În acest raport, țările clasificate ca fiind afectate de fragilitate extremă sau ridicată sunt grupate și denumite „fragile”.

*Statele insulare mici în curs de dezvoltare reprezintă un grup distinct de state caracterizate prin dimensiuni reduse și geografie insulară îndepărtată. Vulnerabilitățile specifice ale acestor state includ dimensiunea redusă, izolarea, baza limitată de resurse și exporturi, precum și expunerea la șocuri economice externe.

Raportul privind Riscul Climatic pentru Copii poate fi accesat aici.