Întrebări şi răspunsuri privind vaccinarea pe durata pandemiei de COVID-19

Cât de sigură este vaccinarea copiilor în timpul pandemiei de COVID-19?

OMS recomandă administrarea tuturor vaccinurilor de rutină conform schemei, chiar şi în timpul pandemiei de COVID-19. În prezent, nu există date care să demonstreze că pandemia de COVID-19 prezintă vreun risc în ceea ce priveşte vaccinarea. Se iau aşadar în calcul datele disponibile cu privire la alte boli infecţioase. Potrivit acestor date, un eventual contact cu o boală infecţioasă nu reprezintă o contraindicaţie pentru imunizarea de rutină (1). Imunizarea de rutină ar trebui să continue pe cât posibil, în funcţie de contextul local creat de răspunsul la COVID-19. Totuşi, ar trebui să se ia măsurile standard de prevenire a infecţiilor în vederea reducerii riscului de transmitere a COVID-19 în rândul tuturor angajaţilor şi vizitatorilor din cadrul unităţii medicale.

Este extrem de important ca un copil să beneficieze de toate vaccinurile planificate a fi administrate la naştere şi în primii doi ani de viaţă (2). Aceste vaccinuri pot varia în funcţie de recomandările naţionale. Ar trebui reluată orice campanie de imunizare corespunzătoare unei anumite grupe de vârstă ce a fost întreruptă şi ar trebui implementate campanii de vaccinare de tip catch-up cât mai repede cu putinţă. Vaccinarea la timp oferă protecţie tinerilor şi vârstnicilor împotriva unor boli infecţioase grave ce le pun în pericol viaţa, permiţând de asemenea prevenirea creşterii categoriilor nevaccinate şi a pierderii imunităţii colective (1).

Vaccinarea creşte riscul de infectare cu COVID-19 sau de îmbolnăvire a unui copil?

COVID-19 este o boală nouă în legătură cu care încă se mai adună date. Cu toate acestea, din experienţa referitoare la alte boli infecţioase, se ştie că vaccinarea împotriva unei boli nu slăbeşte răspunsul imunitar al unei persoane la altă boală (3), (4), (5). Nu există în prezent dovezi care să arate că vaccinarea creşte riscul de infectare a unui copil cu COVID-19 sau că afectează evoluţia bolii în cazul unui copil care a fost vaccinat involuntar în faza asimptomatică sau în perioada de incubaţie.

Mai mult, continuarea vaccinării de rutină a copiilor pe durata pandemiei de COVID-19 îi protejează împotriva bolilor ce pot fi prevenite prin vaccinare (BPV). Vaccinarea într-o unitate ce adoptă măsuri adecvate de prevenire a infecţiilor va reduce la minim orice risc de contractare a COVID-19 în cazul copiilor.

De ce este vaccinarea atât de importantă în timpul pandemiei de COVID-19?

Orice întrerupere a serviciilor de imunizare, chiar şi pentru perioade scurte de timp, poate expune comunitatea şi mai ales copiii unui risc imediat de răspândire a BPV (6). Creşterea numărului persoanelor susceptibile într-o comunitate poate pune în pericol protecţia colectivă şi poate creşte riscul de apariţie a focarelor de BPV. Astfel de focare pot duce la apariţia unor boli asociate şi decese provocate de BPV, sporind totodată presiunea asupra sistemelor medicale, şi aşa copleşite de răspunsul la epidemia de COVID-19.

Este periculoasă vaccinarea unui copil în timpul perioadei de incubaţie a COVID-19?

Nu există în prezent dovezi clare referitoare la relaţia dintre COVID-19 şi vaccinare, prin urmare ar trebui aplicate principiile generale privind vaccinarea pacienţilor cu boli infecţioase. Potrivit acestor principii, vaccinarea nu influenţează evoluţia bolii infecţioase în cazul unui copil care este eventual infectat deja, dar asimptomatic la momentul vaccinării sau în cazul unui copil care se infectează imediat după vaccinare. De asemenea, eventuala infectare a copilului nu va influenţa siguranţa sau eficacitatea vaccinului administrat (1), (7).

COVID-19 reprezintă o contraindicaţie pentru vaccinare?

Simptomele uşoare, precum febra şi/sau tusea, nu constituie neapărat o contraindicaţie pentru vaccinare (1). În conformitate cu procedurile normale, cadrul medical ar trebui să facă recomandări în baza unei evaluări a riscurilor şi beneficiilor (gravitatea simptomelor, precum şi riscul şi gravitatea BPV). În cazul în care cadrul medical se pronunţă împotriva realizării vaccinării în ziua respectivă, ar trebui reluată schema normală de vaccinare pentru copilul în cauză cât mai repede cu putinţă, după însănătoşirea acestuia.

Este important ca orice persoană cu rezultat pozitiv la testul COVID-19 să rămână izolată, respectând recomandările naţionale, pentru a nu infecta şi alte persoane şi a nu contribui la răspândirea virusului.

Sunt recomandate anumite vaccinuri pentru cadrele medicale în contextul COVID-19?

În momentul de faţă, nu există niciun vaccin împotriva COVID-19. Peste 100 de potenţiale vaccinuri sunt în faza de studiu clinic sau de evaluare preclinică (8). OMS colaborează cu toate părţile interesate pentru a se asigura că, în momentul în care va fi disponibil un vaccin sigur şi eficace, acesta va fi distribuit în mod echitabil. Acum, mai mult ca niciodată, toate cadrele medicale ar trebui să se asigure că sunt la zi cu vaccinurile recomandate în schema naţională (9).

La câte zile după un test COVID-19 negativ pot fi administrate vaccinurile?

În momentul de faţă, nu există dovezi clare privind posibilul impact al COVID-19 asupra răspunsului vaccinal sau viceversa. În prezent, nu există cerinţe sau recomandări privind testarea sistematică pentru COVID-19 înaintea vaccinării de rutină. Orice pacient cu un test COVID-19 negativ poate fi vaccinat în orice moment dacă starea sa clinică permite acest lucru.

La câte zile după un test COVID-19 negativ se poate administra testul cutanat la tuberculină?

Din câte se ştie, nu există nicio interferenţă între testul COVID-19 sau COVID-19 şi testul cutanat la tuberculină.

Vaccinul BCG oferă protecţie împotriva COVID-19?

Pe lângă prevenirea tuberculozei, vaccinul ce conţine bacilul Calmette–Guérin (BCG) are efecte benefice asupra sistemului imunitar şi oferă protecţie împotriva a diverse tipuri de infecţii, fiind folosit şi în tratarea cancerului de vezică. Sunt în curs de desfăşurare două studii clinice care încearcă să afle dacă vaccinul BCG ar putea juca un rol în protejarea cadrelor medicale şi a altor persoane vulnerabile împotriva formelor grave de COVID-19, însă, până acum, nu s-au obţinut date care să dovedească faptul că vaccinul BCG protejează împotriva infecţiei cu noul coronavirus. Prin urmare, OMS nu recomandă vaccinarea BCG în scopul prevenirii COVID-19. OMS continuă să recomande vaccinarea BCG a nou-născuţilor în ţările sau contextele în care se remarcă o incidenţă ridicată a tuberculozei.

Referinţe

(1) Siguranţa vaccinurilor şi false contraindicaţii pentru vaccinare. Manual de pregătire. Copenhaga: Biroul Regional pentru Europa al OMS; 2017 (http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0009/351927/WHO-Vaccine-Manual.pdf , accesat în data de 10 iunie 2020).

(2) Orientări privind imunizarea de rutină în perioada pandemiei de COVID-19 în regiunea europeană a OMS. Copenhaga: Biroul Regional pentru Europa al OMS; 2020 (http://www.euro.who.int/en/health-topics/communicable-diseases/hepatitis/publications/2020/guidance-on-routine-immunization-services-during-covid-19-pandemic-in-the-who-european-region-2020, accesat în data de 10 iunie 2020).

(3) Offit P, Quarles J, Gerber MA, Hackett CJ, Marcuse EK, Kollman TR et al. Addressing parents’ concerns: do multiple vaccines overwhelm or weaken the infant’s immune system? Pediatrics. 2002;109:124–9.

(4) Comitetul consultativ global pentru siguranţa vaccinurilor, 6–7 iunie 2006. Raport epidemiologic săptămânal. 2006: 28(81):273–84  (https://www.who.int/vaccine_safety/committee/reports/wer8128.pdf?ua=1, accesat în data de 10 iunie 2020).

(5) Miller E, Andrews N, Waight P, Taylor B. Bacterial infections, immune overload, and MMR vaccine. Arch Dis Child. 2003;88:222–3.

(6) Takahashi S, Metcalf CJ, Ferrari MJ, Moss WJ, Truelove SA, Tatem AJ et al. Reduced vaccination and the risk of measles and other childhood infections post-Ebola. Science. 2015;347(6227):1240–2.

(7) Rubin LG, Levin MJ, Ljungman P, Davies G, Avery R, Tomblyn M et al. 2013 IDSA clinical practice guideline for vaccination of the immunocompromised host. Clin Infect Dis. 2014;58(3):309–18.

(8) Prezentarea schematică a potenţialelor vaccinuri împotriva COVID-19. Geneva: OMS; 2020 (https://www.who.int/who-documents-detail/draft-landscape-of-covid-19-candidate-vaccines, accesat în data de 10 iunie 2020).

(9) Sinteza documentelor de poziţie ale OMS – imunizarea cadrelor medicale. Geneva: OMS; 2020 (https://www.who.int/immunization/policy/Immunization_routine_table4.pdf, accesat în data de 10 iunie 2020).