Progresele în reducerea mortalității în rândul copiilor încetinesc, în contextul în care 4,9 milioane de copii sub cinci ani au murit în 2024

GENEVA/NEW YORK, 18 martie 2026 – Conform noilor estimări publicate astăzi, se estimează că 4,9 milioane de copii au murit înainte de a împlini vârsta de cinci ani în 2024, dintre care 2,3 milioane au fost nou-născuți. Majoritatea acestor decese pot fi prevenite prin intervenții cu eficacitate dovedită și costuri reduse, precum și prin accesul la servicii medicale de calitate.

Conform raportului – Niveluri și tendințe în mortalitatea infantilă – decesele copiilor sub cinci ani la nivel global au scăzut cu mai mult de jumătate din 2000. Cu toate acestea, din 2015, ritmul de reducere a mortalității infantile a încetinit cu peste 60%.

Raportul din acest an oferă cea mai clară și mai detaliată imagine de până acum cu privire la numărul de copii, adolescenți și tineri care își pierd viața, locul decesului și – pentru prima dată – integrează pe deplin estimările privind cauzele acestuia.*

Pentru prima dată, raportul estimează numărul deceselor cauzate direct de malnutriția acută severă (MAS), constatând că peste 100.000 de copii cu vârste cuprinse între 1 și 59 de luni – adică 5% – au decedat din această cauză în 2024. Cu toate acestea, bilanțul este mult mai grav dacă se iau în considerare efectele indirecte, întrucât malnutriția slăbește imunitatea copiilor și le crește riscul de a muri din cauza bolilor comune ale copilăriei. De asemenea, datele privind mortalitatea nu reușesc adesea să surprindă MAS drept cauză principală a decesului, iar nou-născuții cu vârsta sub o lună nu sunt incluși în această categorie, ceea ce sugerează că amploarea problemei este probabil mult subestimată. Printre țările cu cel mai mare număr de decese directe se numără Pakistanul, Somalia și Sudanul.

Decesele nou-născuților reprezintă aproape jumătate din totalul deceselor copiilor sub cinci ani, ceea ce reflectă progresul mai lent în prevenirea deceselor în perioada nașterii. Principalele cauze în rândul nou-născuților au fost complicațiile legate de nașterea prematură (36%) și complicațiile din timpul travaliului și nașterii (21%). Infecțiile, inclusiv sepsisul neonatal și anomaliile congenitale, au reprezentat, de asemenea, cauze importante.

După prima lună, bolile infecțioase precum malaria, diareea și pneumonia au fost principalele cauze de deces. Malaria a rămas cea mai importantă cauză de deces în această grupă de vârstă (17%), majoritatea deceselor având loc în zonele endemice din Africa Subsahariană. După scăderi semnificative ale mortalității între 2000 și 2015, progresul a încetinit în ultimii ani. Decesele rămân concentrate în câteva țări – precum Ciad, RDC, Niger și Nigeria – unde conflictele, șocurile climatice, țânțarii invazivi, rezistența la medicamente și alte amenințări biologice continuă să afecteze accesul la prevenire și tratament.

Moartea în rândul copiilor rămâne foarte concentrată din punct de vedere geografic. În 2024, Africa subsahariană a reprezentat 58% din totalul deceselor la copiii sub cinci ani. În această regiune, cele nouă principale boli infecțioase au fost responsabile pentru 54% din totalul deceselor la copiii sub cinci ani. În Europa, America de Nord, Australia și Noua Zeelandă, această proporție scade la 9%, respectiv 6%. Aceste disparități marcante reflectă accesul inegal la intervenții dovedite, care salvează vieți.

Potrivit Grupul interinstituțional al Organizației Națiunilor Unite pentru estimarea mortalității copiilor, România avea o rată estimată a mortalității sub cinci ani (numărul de decese la 1.000 de născuți vii) de 7,31 în 2024, în timp ce rata estimată a mortalității neonatale era de 3,62.

În Asia de Sud, care a înregistrat 25% din totalul deceselor la copiii sub cinci ani, mortalitatea a fost determinată în mare măsură de complicațiile apărute în prima lună de viață – printre care nașterea prematură, asfixia la naștere și traumatismele, anomaliile congenitale și infecțiile neonatale. Aceste afecțiuni, care pot fi în mare parte prevenite, subliniază necesitatea urgentă de a investi în îngrijiri prenatale de calitate, personal medical calificat la naștere, îngrijirea nou-născuților fragili și bolnavi, precum și în servicii esențiale pentru nou-născuți.

Țările vulnerabile și afectate de conflicte continuă să suporte o parte disproporționată din această povară. Copiii născuți în aceste condiții au o probabilitate de aproape trei ori mai mare de a muri înainte de a împlini vârsta de cinci ani decât cei din alte zone.

Raportul constată, de asemenea, că aproximativ 2,1 milioane de copii, adolescenți și tineri cu vârste cuprinse între 5 și 24 de ani au decedat în 2024. Bolile infecțioase și leziunile rămân principalele cauze în rândul copiilor mai mici, în timp ce riscurile se schimbă în adolescență: autovătămarea este principala cauză de deces în rândul fetelor cu vârste cuprinse între 15 și 19 ani, iar accidentele rutiere în rândul băieților.

Schimbările din peisajul global al finanțării sectorului dezvoltării – inclusiv scăderea ajutorului internațional – pun sub presiune crescândă programele critice de sănătate maternă, neonatală și infantilă. Anchetele, sistemele de informații de sănătate și funcțiile esențiale care stau la baza îngrijirii eficiente au nevoie de finanțare susținută nu doar pentru a proteja progresele realizate, ci și pentru a le accelera.

Datele arată că investițiile în sănătatea copiilor rămân printre cele mai rentabile măsuri de dezvoltare. Intervențiile dovedite și cu costuri reduse – precum vaccinurile, tratamentul pentru malnutriție și prezența personalului medical calificat la naștere – oferă unele dintre cele mai mari randamente în domeniul sănătății globale, îmbunătățind productivitatea, consolidând economiile și reducând cheltuielile publice viitoare. Fiecare dolar investit în supraviețuirea copiilor poate genera până la douăzeci de dolari în beneficii sociale și economice.

Pentru a grăbi progresul și a salva vieți, guvernele, donatorii și partenerii trebuie::

1. Să facă din supraviețuirea copilului o prioritate politică și financiară, cu angajamentul politic al țărilor cu povară ridicată de a mobiliza resursele interne și de a îmbunătăți accesul la servicii de calitate, bazate pe dovezi, accesibile pentru toți.

2. Să se concentreze pe cei cu cel mai mare risc, în special pe mamele și copiii din Africa subsahariană și Asia de Sud, precum și în contexte de conflict și fragile.

3. Să consolideze responsabilitatea pentru angajamentele existente de reducere a deceselor materne, neonatale și infantile, inclusive pe colectarea transparentă, urmărirea și raportarea datelor.

4. Să investească în sistemele de îngrijire primară a sănătății pentru a preveni, diagnostica și trata principalele cauze de deces la copii, inclusiv prin lucrători comunitari în sănătate și îngrijire calificată la naștere.

Declarații

„Niciun copil nu ar trebui să moară din cauza bolilor pe care știm cum să le prevenim. Dar vedem semne îngrijorătoare că progresul în domeniul supraviețuirii copiilor încetinește – și într-un moment în care asistăm la noi reduceri bugetare globale”, a declarat Catherine Russell, director executiv al UNICEF. „Istoria a arătat ce este posibil atunci când lumea se angajează să-și protejeze copiii. Cu investiții susținute și voință politică, putem continua să construim pe baza acestor realizări pentru generațiile viitoare.”

„Lumea a făcut progrese remarcabile în salvarea vieților copiilor, dar mulți copii încă pier din cauze care pot fi prevenite”, a declarat dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, director general al OMS. „Copiii care trăiesc în mijlocul conflictelor și crizelor au un risc de aproape trei ori mai mare de a muri înainte de a împlini cinci ani. Trebuie să protejăm serviciile esențiale de sănătate și nutriție și să ajungem la cele mai vulnerabile familii, astfel încât fiecare copil să aibă șansa nu doar de a supraviețui, ci și de a prospera.”

„Aceste concluzii reprezintă un apel colectiv de a accelera implementarea soluțiilor dovedite și scalabile despre care știm că sunt disponibile”, a declarat Monique Vledder, Director pe Sănătate al Grupului Băncii Mondiale.  „Ținta de sănătate a Grupului Băncii Mondiale de a ajunge la 1,5 miliarde de persoane este angajamentul nostru concret de a accelera accesul la servicii primare de sănătate de calitate pentru mai mulți copii și familii.”

„Cele mai recente estimări ale Grupului Inter-agenție al Națiunilor Unite pentru Estimarea Mortalității Copiilor sunt un memento clar că progresele în domeniul supraviețuirii copiilor încetinesc și prea multe țări sunt în afara drumului către atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă”, a declarat subsecretarul general pentru afaceri economice și sociale, Li Junhua. „Știm cum să prevenim aceste decese. Ceea ce este necesar acum este un angajament politic reînnoit, investiții susținute în îngrijirea primară a sănătății și sisteme de date mai solide pentru a ne asigura că niciun copil nu este lăsat în urmă.”

„Aceste estimări arată că multe decese în rândul copiilor sub cinci ani – de la cauze precum nașterea prematură, infecții respiratorii inferioare până la leziuni – pot fi evitate prin intervenții dovedite și eficiente din punct de vedere al costurilor”, spune Li Liu, PhD, profesor asociat la Școala de Sănătate Publică Bloomberg a Universității Johns Hopkins și co-cercetător principal al CA-CODE. „Știința este clară: investițiile țintite în îngrijirea primară a sănătății, serviciile de sănătate maternă și neonatală, imunizarea de rutină, programele de nutriție și sistemele de date de calitate și actualizate pot salva milioane de vieți.”

#####

Note pentru editori:

* Acest lucru se datorează Grupul interinstituțional al Organizației Națiunilor Unite pentru estimarea mortalității copiilor (UN IGME), care a unificat datele globale privind mortalitatea în rândul copiilor și cauzele deceselor în raportul său principal, prin integrarea completă a estimărilor grupului Child and Adolescent Causes of Death Estimation (CA CODE) – un consorțiu de cercetare condus de Școala de Sănătate Publică Bloomberg a Universității Johns Hopkins.

Decesele copiilor continuă să scadă la nivel global, deși datele actualizate și metodele îmbunătățite fac ca estimările din această rundă să fie ușor mai mari decât cele raportate în anul precedent. Estimările IGME ale ONU nu sunt direct comparabile între runde, deoarece fiecare actualizare include date noi de sondaje, recensăminte și stare civilă, cifre revizuite ale populației și nașterii, precum și schimbări în acoperirea țărilor.

Citiți raportul aici.