10 soluții pentru îmbunătățirea situației copiilor din România
Pentru fiecare copil, rezultate ca parte a recuperării naționale post COVID-19
- Disponibil în:
- English
- Română
1. Investiții pentru copii și pentru viitorul României. Să folosim criza COVID-19 ca pe o oportunitate de a rezolva problemele structurale cu care se confruntă copiii, care s-au agravat în timpul crizei. Ceea ce a fost făcut înainte se poate face mai bine acum, adresând diverse bariere și lacune precum echitatea și contribuind la Agenda 2030 și la Obiectivele de Dezvoltare Durabilă.
Exemplu: utilizarea fondurilor structurale europene pentru servicii sociale integrate dintr-o singură sursă de finanțare (care acoperă mai multe obiective specifice, de exemplu educație, asistență socială, sănătate) și nu într-o manieră competitivă (cum ar fi CCLD anterior, deoarece majoritatea primăriilor cu comunități marginalizate nu au capacitatea de a scrie astfel de proiecte, de a le implementa și raporta), ci, mai degrabă, de a realiza proiecte necompetitive ce vizează extinderea unei inițiative (cum ar fi Pachetul Minim de Servicii).
2. Principiile „copiii pe primul loc” și „niciun copil lăsat în urmă” în toate strategiile, planurile naționale și programele care urmează să fie dezvoltate și puse în aplicare, inclusiv în cele pentru recuperarea și reconstrucția după criza generată de pandemia de COVID-19 și urmările sale economice (care ar trebui să includă indicatori ai strategiilor/ planurilor care se referă direct la copii).
Exemplu: alocarea unui procent din bugetul Strategiei/ Programului/ Planului respectiv către programe care să vizeze direct copiii (și familiile lor, îngrijitorii etc.).
3. Pentru o mai bună integrare a strategiilor și a programelor sectoriale, precum și a politicilor europene și naționale, permanentizarea Parteneriatului cu și pentru copii, un grup de coordonare la nivel ministerial pentru copii (coordonat de Primul-Ministru sau de către Viceprim-ministru) și asigurarea prin lege a investiției a cel puțin 10% din fondurile structurale europene pentru copii.
Exemplu: Grupul de coordonare ar putea să monitorizeze în mod sistematic reducerea procentului de copii la risc de sărăcie și excluziune socială și să ajusteze strategiile și programele naționale pentru o mai bună avansare a incluziunii.
4. Extinderea Pachetului Minim de Servicii pentru toți copiii din România, plasând o asistentă medicală comunitară și un asistent social în fiecare comunitate și un consilier școlar în fiecare școală (inclusiv utilizarea aplicației AURORA). Creșterea capacității lor. Baza pentru garanția pentru copii a UE.
Exemplu: până în 2025, toate comunitățile rurale pot avea echipa de profesioniști din Pachetul Minim de Servicii, o garanție pentru incluziunea socială a celor mai vulnerabili copii.
5. Dezvoltarea de Centre pentru Servicii Comunitare Integrate, cu acces atât fizic, cât și digital la informații și servicii incluzive, precum servicii specializate pentru copiii cu dizabilități, folosind bugetele existente și fonduri europene.
Exemplu: cel puțin 20% dintre copiii care sunt lăsați în urmă sau „invizibili” pentru serviciile (disponibile), au acces la servicii digitale sau la distanță în domeniul educației și al sănătății.
6. Dezvoltarea materialelor și a capacității de învățare online, inclusiv prin îndrumarea/ formarea profesorilor și a părinților, pentru a asigura accesul copiilor celor mai vulnerabili, în special a copiilor săraci, a copiilor de etnie romă și a copiilor cu dizabilități la o educație incluzivă de calitate, ajutând la eliminarea inechităților cauzate de lipsa accesului la educație și la platformele digitale.
Exemplu: Toți copiii învață împreună (nu mai există școli sau clase separate pentru copiii romi sau copiii cu dizabilități).
7. Îmbunătățirea serviciilor medicale de prevenție, inclusiv prin programe de vaccinare, de sănătate și nutriție maternă și neo-natală, precum și prin promovarea sănătății, prevenirea bolilor și educație pentru sănătate.
Exemplu: promovarea practicilor de igienă la domiciliu, la școală și în comunitate, analize medicale, legislație.
8. Consolidarea disponibilității datelor și informațiilor dezagregate de calitate privind situația copiilor din România, pentru a dezvolta planuri mai bune bazate pe dovezi și pentru îmbunătățirea capacității de monitorizare.
Exemplu: existența unui raport anual privind bunăstarea copilului pe baza unor indicatori dezagregați în funcție de vârstă, gen, etnie, rural/ urban, nivel de educație/ angajarea părinților etc.
9. Stabilirea unor mecanisme concrete de participare a copiilor la dezvoltarea politicilor și luarea deciziilor în conformitate cu Declarația de la București a Copiilor din UE adoptată anul trecut în perioada Președinției României la Consiliul UE. Prin intermediul educației media, copiii pot fi încurajați și sprijiniți să își susțină drepturile.
Exemplu: cel puțin un copil să facă parte din grupul de lucru Parteneriatul cu și pentru copii, Primul-Ministru să aibă un consilier copil.
10. Toate orașele și municipiile să devină prietene ale copiilor, de exemplu, oferind o bună guvernare pentru toți copiii, servicii accesibile, având copiii în centrul procesului și mecanismelor de planificare, proiectare și responsabilitate.
Exemplu: până în 2022, x comunități prietene ale copiilor.
