Alte peste 23 de milioane de copii sunt expuși riscului de sărăcie, pe fondul șocului economic global provocat de conflictul din Orientul Mijlociu – UNICEF

NEW YORK, 16 iulie 2026 – Până la sfârșitul anului, alte 23,4 milioane de copii ar putea ajunge în situație de sărăcie monetară, întrucât tensiunile actuale din Orientul Mijlociu și perturbările aferente din sectorul transporturilor maritime continuă să aibă un impact devastator și potențial ireversibil asupra copiilor, potrivit unei noi analize a UNICEF publicate astăzi.

Raportul „Impactul războiului din Orientul Mijlociu asupra copiilor din gospodăriile cu venituri reduse” se bazează pe date din peste 167 de țări și evidențiază modul în care creșterea prețurilor la alimente și energie, precum și șocurile economice mai ample rezultate din escaladarea ostilităților – inclusiv perturbările legate de închiderea Strâmtorii Ormuz – erodează puterea de cumpărare a gospodăriilor. Copiii din familiile cele mai sărace sunt afectați în mod disproporționat.

„Copiii plătesc prețul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu, inclusiv copiii care se află mult dincolo de granițele acestei regiuni”, a declarat Catherine Russell, directoarea executivă a UNICEF. „Cu cât această situație se prelungește, cu atât consecințele vor fi mai grave. Creșterea rapidă a prețurilor face ca alimentația și educația să devină inaccesibile pentru multe familii. Pentru copiii care trăiesc deja în sărăcie, aceste șocuri agravează precaritatea și pot avea urmări pe parcursul întregii vieți.”

Raportul analizează două scenarii posibile în privința sărăciei: unul defavorabil și unul agravat. Primul scenariu reflectă un șoc economic moderat care ar putea împinge încă 18,3 milioane de copii în sărăcia monetară, în timp ce al doilea scenariu presupune perturbări mai puternice și mai prelungite ale prețurilor și ale activității economice și estimează că alte 23,4 milioane de copii ar putea ajunge în situație de sărăcie monetară dacă războiul continuă.

Analiza arată că sărăcia monetară în cazul copiilor este extrem de sensibilă la șocurile macroeconomice. Creșterea costurilor alimentelor și energiei, combinată cu marja fiscală limitată din multe țări, reduce în mod direct capacitatea familiilor de a-și satisface nevoile de bază.

Cele mai mari creșteri ale sărăciei monetare la nivel global se înregistrează în Asia și Africa, cele două regiuni reprezentând aproximativ 80 % din creșterea totală. Ambele continente prezintă rate de sărăcie de referință ridicate și o vulnerabilitate mare la șocurile externe.

De exemplu, în Somalia, criza din Orientul Mijlociu a avut consecințe imediate. Prețurile combustibililor din Mogadishu s-au dublat cu mult în câteva zile de la escaladarea conflictului, crescând costul alimentelor, al apei, al transportului și al asistenței umanitare, în timp ce țara se confruntă cu o criză de malnutriție din ce în ce mai gravă.

În Etiopia, perturbările legate de Strâmtoarea Ormuz au determinat creșterea costurilor combustibililor, cu un efect în lanț asupra produselor de uz zilnic. Prețurile motorinei au crescut cu 31%, iar costurile combustibilului destinat ajutorului umanitar au crescut cu 50-70%, îngreunând livrarea ajutorului către comunitățile greu accesibile.

În Nigeria, șocurile economice au agravat sărăcia. Gospodăriile cu venituri mici cheltuiesc între 60 și 70% din veniturile lor pe alimente și transport, ceea ce înseamnă că până și o ușoară creștere a prețurilor le reduce puterea de cumpărare.

În Bangladesh, creșterea costurilor alimentelor de bază, precum orezul, lintea, uleiul de gătit, legumele, peștele și carnea de pasăre, exercită o presiune tot mai mare asupra familiilor, estimându-se că încă 1,2 milioane de persoane ar putea ajunge în pragul sărăciei.

Raportul avertizează că repercusiunile războiului duc la o inversare a progreselor înregistrate la nivel global de-a lungul anilor și că, fără răspunsuri politice la timp și direcționate, criza va împinge milioane de copii și mai mult în urmă, adâncind decalajul de sărăcie și îngreunând redresarea familiilor. Aceasta limitează accesul familiilor la alimente, asistență medicală, educație și servicii de protecție, care sunt necesare pentru a asigura dezvoltarea fizică și cognitivă a copiilor.

UNICEF face apel la guvernele naționale, la guvernele donatoare și la instituțiile financiare internaționale să protejeze copiii de cele mai grave consecințe ale crizei. Printre acțiunile prioritare se numără:

•    Asigurarea finanțării naționale și internaționale pentru serviciile și bunurile de care depind copiii, inclusiv sănătatea, nutriția, educația și protecția copilului.

•    Extinderea și menținerea sistemelor de protecție socială, inclusiv a ajutoarelor în numerar adaptate nevoilor copiilor, asigurând continuitatea sprijinului înainte de eliminarea subvențiilor.

•    Facilitarea accesului neîntrerupt al copiilor și al familiilor la servicii și bunuri esențiale la prețuri accesibile, inclusiv prin stabilirea unor praguri minime de cheltuieli care să crească odată cu inflația.

•    Extinderea marjei fiscale pentru a proteja investițiile naționale în servicii esențiale, inclusiv prin suspendarea serviciului datoriei sau restructurarea datoriei în contextele în care serviciul datoriei depășește cheltuielile pentru sănătate, educație sau protecție socială.

•    Crearea și implementarea unor sisteme de pregătire axate pe copii, care să permită ca sprijinul să ajungă la copii rapid și la scară largă atunci când apar șocuri, inclusiv prin cooperare globală pentru a atenua impactul șocurilor actuale și viitoare.

„Această criză pune în pericol viețile și viitorul copiilor. Dacă lumea nu va acționa rapid, efectele combinate ale conflictelor, instabilității economice și creșterii costurilor vor împinge milioane de copii într-o sărăcie și mai profundă”, a declarat Russell. „Am putea asista la pierderea progreselor în materie de dezvoltare obținute cu atâta efort.”

#####

Note pentru editori:

Din cauza conflictelor în curs și a limitărilor privind datele, raportul menționează că doar o mică parte dintre țările din Orientul Mijlociu sunt incluse în totalurile globale și că nu sunt incluse în raport estimări separate pentru regiunea Orientului Mijlociu și a Africii de Nord. În schimb, țările din Orientul Mijlociu pentru care există date sunt incluse în agregatele continentale respective.

Notă metodologică: Raportul analizează două scenarii: unul nefavorabil și unul agravat. Scenariul nefavorabil adoptă o abordare conservatoare, atribuind mediului de criză doar abaterile pozitive ale inflației față de scenariul de referință fără război. Scenariul agravat reprezintă o deteriorare substanțial mai puternică a condițiilor macroeconomice asociate cu un mediu de criză prelungit sau intensificat

În conformitate cu metodologia Băncii Mondiale/PIP, sărăcia este evaluată în raport cu pragurile internaționale de sărăcie corespunzătoare standardelor de venituri mici și medii-inferioare: 3,00 USD și, respectiv, 4,20 USD de persoană pe zi. Pragurile naționale de sărăcie sunt, de asemenea, utilizate acolo unde datele o permit, deși acestea sunt folosite doar pentru țările care dispun de praguri naționale oficiale de sărăcie sau de estimări naționale publicate privind sărăcia, din care se poate deduce pragul de sărăcie, pentru a asigura coerența.