Raportul experților cu privire la "Declarația de la București a copiilor din Uniunea Europeană"

Repere de interes

Dezvoltarea capacităților și stabilirea agendei

Mijloacele necesare pentru a avansa în acest parcurs se află la îndemâna instituţiilor UE, însă se remarcă nevoia stringentă de a întări capacitatea acestor instituţii: creşterea gradului de conştientizare şi de înţelegere în rândul funcţionarilor şi al parlamentarilor, crearea unei culturi a ascultării şi a luării în considerare a punctelor de vedere şi a opiniilor copiilor ce trăiesc în Uniunea Europeană şi, implicit, recunoaşterea responsabilităţii UE de a-şi îndeplini obligaţiile faţă de copii. 

1. UE ar trebui să stabilească un plan de acţiune sau o agendă clară pentru a-şi îndeplini obligaţiile (conform CDC şi Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene) în ceea ce priveşte dreptul copilului de a fi ascultat în legătură cu toate aspectele ce îl privesc. Cu alte cuvinte, dreptul acestuia de a exprima păreri şi opinii, care să fie luate în considerare atunci când se iau decizii. Planul de acţiune ar trebui să fie formulat în urma consultării copiilor, a statelor membre şi a societăţii civile şi să fie pus în practică de către Comisia Europeană, urmând ca progresele să fie monitorizate de către Consiliul European (în baza unui raport anual întocmit de către Comisie). Asemenea Strategiei UE pentru tineret, această strategie ar trebui să cuprindă mai multe scopuri sau obiective (stabilite împreună cu copiii) care să stea la baza dialogurilor Comisiei cu copiii (vezi recomandarea 3, mai jos). 
2. Personalul din cadrul instituţiilor UE ar trebui să beneficieze de formare cu privire la dreptul copilului de a fi ascultat – cum se realizează acesta (inclusiv implicarea copiilor vulnerabili), de ce este important, care este viziunea, cum pot fi implicaţi copiii în stabilirea agendei şi relevanţa participării copiilor pentru proiectul european. Formarea respectivă ar trebui să reprezinte o obligaţie pentru toate direcţiile generale şi ar trebui alocate suficiente resurse atât pentru dezvoltarea capacităţii, cât şi pentru facilitarea participării copiilor.
3. Ar trebui extinse sfera de acţiune şi resursele disponibile Coordonatorului pentru drepturile copilului din cadrul Comisiei Europene pentru a facilita consultări mai ample cu copiii în legătură cu propunerile legislative. Va trebui ca informaţiile referitoare la propunerile respective să fie redactate în formate accesibile copiilor, iar metodele de consultare ar trebui să includă reţelele de socializare şi platformele digitale, pe lângă întâlniri directe, pentru a asigura caracterul incluziv şi consultarea diverselor categorii de copii, nu doar a elitei. 

Autor

Experți din cadrul UNICEF, EuroChild și UE

Data publicării

Mai 2019

Limbi

Engleză