Costurile Investiției Insuficiente în Educație în România

Creşterea investiţiei în nivelurile inferioare de învăţământ poate aduce beneficii celor ce nu îşi permit să urmeze o facultate

Repere de interes

Potrivit Eurostat, în 2013, România avea un Produs Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor, calculat la Paritatea Puterii de Cumpărare (PPC), ce nu depăşea 54% din media înregistrată la nivelul Uniunii Europene (UE), fiind astfel al doilea cel mai sărac stat după Bulgaria (47%). De asemenea, cele mai recente estimări ale Eurostat (2012) 2 arată că România cheltuie doar 4,1% din PIB pe educaţie, comparativ cu media de 4,7% înregistrată în Europa de Est sau cu media UE de 5,4%. Din 2005, priorităţile de finanţare au vizat mai mult învăţământul secundar şi terţiar, în detrimentul celui
preşcolar şi primar. Sistemul de învăţământ este puternic dependent de fondurile publice, totalul contribuţiilor private pentru educaţie (inclusiv cele provenite din veniturile gospodăriilor şi alte tipuri de contribuţii) reprezentând, conform Eurostat, doar 0,12% din PIB în 2010, faţă de 0,82% în medie la nivelul UE.
Din perspectiva participării la educaţie, sistemul de învăţământ din România încă traversează o perioadă dificilă. Conform cifrelor oficiale furnizate de INS, peste 6% dintre copiii de vârsta ciclului primar şi gimnazial se află în afara sistemului de educaţie, iar 17,5% dintre tinerii de 18-24 de ani au părăsit şcoala înainte de a termina liceul (tinerii care au părăsit timpuriu şcoala). Mai mult, doar 21,8% dintre persoanele de 30-34 de ani din România au studii superioare, comparativ cu media UE de 34,6%.

Autor
UNICEF
Data publicării
Limbi
Română

Descarcă raportul

(PDF, 4,23 MB)