Unele victorii pot fi obținute doar în echipă

Tudor-Alexandru Panait conduce, la numai 19 ani, propria agenție de marketing digital și pare genul de persoană capabilă de multe performanțe individuale.  Pe plan social crede, însă, că rezultate relevante pot fi obținute doar prin asociere. Iar în ultimii trei ani a învățat că munca în echipă presupune și respectarea unui set precis de reguli. 

Un eveniment important în formarea lui Tudor a fost implicarea sa într-un proiect dezvoltat de Ministerul Afacerilor Externe (MAE), prin ministrul delegat pentru afaceri europene, și UNICEF în România, în cadrul căruia a fost selectat ca Ambasador Junior al României la UE. „Aici am învățat cât de important este să ne concentrăm pe ce putem obține împreună, nu doar pe ce aducem fiecare într-o asociere. Oricum avem tendința de a ne evalua exagerat contribuția. Într-o relație aducem fiecare mai multe tipuri de resurse, nu doar muncă, fonduri sau cunoștințe. Într-un grup cineva poate fi important și prin simpla stare de spirit creată”.  

În 2019, Tudor a făcut parte și din Boardul Copiilor, un proiect UNICEF în România pentru încurajarea implicării și respectării dreptului copiilor, prevăzut și în Convenția ONU cu privire la Drepturile Copilului. A fost o experiență care i-a consolidat ideea că activitățile din domeniul civic și lobby au nevoie de asociere ca de aer. „Cu toții aveam un obiectiv puternic în care credeam. Era clar că dacă am fost selectați în board aveam calități, iar ele se vor dovedi utile, la timpul potrivit. A contat atunci respectul avut pentru UNICEF. Indiferent de cât de grozavi ne credeam în particular, știam că am intrat în casa unei organizații grozave și eram conștienți că succesul echipei avea să ne ofere multe la nivel individual”.   

Un proiect cu rol cheie în rafinarea abilităților de colaborare a fost redactarea Declarației de la București a copiilor din Uniunea Europeană, un document unic prin care copiii au cerut în mod oficial liderilor europeni să fie consultați și implicați în luarea deciziilor cu impact asupra viitorului lor. „Nu știu de câte ori voi mai avea șansa să contribui la redactarea unui document care să fie citit ulterior de președinți, miniștri și alți oficiali. A fost o activitate care m-a învățat să-mi expun ideile, să le rezum, să le fac să incite și să pun punctul pe i”.  

Cât de importantă este vârsta celui care transmite un mesaj? Tudor a preferat să răspundă la această întrebare citând un coleg din Board: nici un adult nu este atât de înalt încât să nu ajungă la urechile lui cuvintele unui copil. „Am înțeles că în comunism exista mentalitatea că părinții au primul și ultimul cuvânt. În continuare puțini părinți își întreabă copiii ce doresc. Cred că sunt prea mici, nu știu, nu merită să exprime o părere. Însă, de multe ori, dacă asculți un copil poți fi surprins de calitatea lucrurilor pe care le are de spus”. 

Exprimarea are, însă, nevoie de multe de un mic imbold și puțin sprijin. „Mie îmi era rușine până acum trei-patru ani și să chem chelnerul la restaurant să-i cer nota de plată. După acest proiect cu UNICEF am ajuns să vorbesc la televiziuni sau radio. M-a ajutat să ies din zona mea de confort. Board-ul Copiilor mi-a arătat că se poate atunci când credem în ceva, suntem determinați și avem alături persoane care cred în noi”.  

Când vine vorba de viitor, Tudor crede în puterea asumării propriei răspunderi și în minunile pe care le pot face munca și capacitatea de a face sacrificii. „Observ că tindem să ne comparăm mult, să vedem greșeala celuilalt, să așteptăm lucruri de la alții. Dar dacă ne-am uita doar în oglindă să vedem cum putem deveni noi mai buni, ce putem aduce pentru o schimbarea în bine, poate lucrurile ar sta altfel. Am înțeles că schimbările nu se produc cât ai pocni din degete, ci cu transpirație și sacrificii. Dacă fiecare în parte vom deveni mai buni, poate, în timp, vom avea și lideri diferiți”.