Poluarea atmosferică a provocat 8,1 milioane de decese la nivel mondial în 2021, devenind al doilea factor principal asociat cu riscul de deces, inclusiv în rândul copiilor sub cinci ani

Un nou raport amplu detaliază impactul asupra sănătății provocat de poluarea atmosferică, care devansează tutunul și alimentația deficitară în rândul factorilor asociați cu riscul de deces.

21 Iunie 2024
Two girls standing in front of a polluting furnace
UNICEF/Karahoda

BOSTON, MASSACHUSETTS, ȘI NEW YORK CITY, NEW YORK: 19 IUNIE 2024 – Potrivit celei de-a cincea ediții a raportului „Starea aerului la nivel global” (State of Global Air - SoGA), poluarea atmosferică are un impact tot mai mare asupra sănătății omului, devenind al doilea factor principal asociat cu riscul de deces la nivel mondial.

Raportul publicat astăzi de Institutul de Cercetare a Efectelor asupra Sănătății (HEI, după denumirea în limba engleză), o organizație de cercetare independentă, fără scop lucrativ, cu sediul în SUA, a constatat faptul că poluarea atmosferică a provocat 8,1 milioane de decese la nivel mondial în 2021. Pe lângă aceste decese, milioane de oameni trăiesc cu boli cronice debilitante, punând o presiune imensă asupra sistemelor de sănătate, a economiilor și a societăților.

Realizat pentru prima dată în colaborare cu UNICEF, raportul remarcă vulnerabilitatea deosebită a copiilor sub cinci ani, printre efectele observate la nivelul sănătății numărându-se nașterea prematură, greutatea mică la naștere, astmul și bolile pulmonare. În 2021, expunerea la poluarea atmosferică a contribuit la peste 700.000 de decese în rândul copiilor sub cinci ani, devenind astfel al doilea factor principal asociat cu riscul de deces la nivel mondial pentru această grupă de vârstă, după malnutriție. În mod uluitor, 500.000 dintre aceste decese survenite în rândul copiilor s-au datorat poluării aerului din gospodării din cauza gătitului în interior cu combustibili poluanți, în special în Africa și Asia.

O problemă de sănătate la nivel global

Noul raport SoGA prezintă o analiză detaliată a datelor publicate recent în cadrul studiului „Impactul global al bolilor” realizat în 2021, care arată efectele grave asupra sănătății populației de pretutindeni provocate de poluanți precum pulberile fine în suspensie (PM2,5), poluarea aerului din gospodării, ozonul (O3) și dioxidul de azot (NO2). Raportul include date referitoare la peste 200 de țări și teritorii din întreaga lume, semnalând faptul că aproape orice persoană de pe pământ respiră zilnic o cantitate dăunătoare de aer poluat, având implicații majore pentru sănătate.

Peste 90% dintre aceste decese cauzate de poluarea atmosferică la nivel global – adică 7,8 milioane de persoane – sunt atribuite poluării aerului cu PM2,5, inclusiv poluării cu PM2,5  a aerului înconjurător și a aerului din gospodării. Aceste particule minuscule, cu un diametru de sub 2,5 micrometri, sunt atât de mici încât rămân în plămâni și pot pătrunde în sânge, afectând numeroase organe și crescând riscul de apariție a unor boli netransmisibile în rândul adulților, cum ar fi bolile cardiace, accidentele vasculare cerebrale, diabetul, cancerul pulmonar și boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC). Potrivit raportului, s-a constatat faptul că PM2,5 este cel mai fiabil și mai precis indicator al rezultatelor slabe în materie de sănătate la nivel mondial.

„Sperăm ca raportul nostru „Starea aerului la nivel global” să ofere atât informații, cât și o sursă de inspirație pentru schimbare”, a declarat președintele HEI, dr. Elena Craft. „Poluarea atmosferică are implicații enorme pentru sănătate. Știm că îmbunătățirea calității aerului și a sănătății publice la nivel global reprezintă o măsură pragmatică și realizabilă.”

Poluarea atmosferică și schimbările climatice

Poluarea aerului cu PM2,5  este cauzată de arderea combustibililor fosili și a biomasei în sectorul transporturilor, în clădirile rezidențiale, în centralele electrice pe cărbune, în cadrul activităților industriale și al incendiilor de vegetație. Pe lângă faptul că afectează sănătatea populației, aceste emisii contribuie și la gazele cu efect de seră care încălzesc planeta. Populația cea mai vulnerabilă este afectată în mod disproporționat atât de riscurile climatice, cât și de poluarea aerului.

În 2021, expunerea pe termen lung la ozon a contribuit, potrivit estimărilor, la 489.518 decese la nivel mondial, inclusiv la 14.000 de decese provocate de BPOC apărută în urma expunerii la ozon la nivelul Statelor Unite, mai multe decât în alte țări cu venituri mari. Odată cu încălzirea planetei ca urmare a efectelor schimbărilor climatice, regiunile cu un nivel crescut de NO2 se pot aștepta la un nivel de ozon mai ridicat, cu un impact și mai mare asupra sănătății.

În România, se estimează că 68 de copii și-au pierdut viața din cauza poluării aerului în 2021, 63 dintre aceștia înainte de a împlini un an. În 2021, se estimează că, în România, copiii sub cinci ani au pierdut 6.258 de ani de viață sănătoasă din cauza poluării aerului.

Raportul din acest an include pentru prima dată gradul de expunere la dioxidul de azot (NO2) și efectele acestuia asupra sănătății, inclusiv impactul expunerii la NO2 asupra apariției astmului la copii. Gazele de eșapament reprezintă o sursă importantă de NO2, ceea ce înseamnă că zonele urbane dens populate, în special cele din țările cu venituri mari, se confruntă adesea cu cel mai ridicat grad de expunere la NO2 și cel mai mare impact asupra sănătății.

„Acest nou raport ne reamintește de impactul major pe care îl are poluarea atmosferică asupra sănătății populației, o povară ce se răsfrânge într-o proporție mult prea mare asupra copiilor mici, a populației mai în vârstă și a țărilor cu venituri mici și medii”, a declarat dr. Pallavi Pant, coordonatoarea Programului de sănătate globală în cadrul HEI, care a supervizat publicarea raportului SoGA. „Acest lucru denotă faptul că orașele și țările ar trebui să considere calitatea aerului și poluarea atmosferică factori de risc crescut atunci când elaborează politici de sănătate și alte programe de prevenire și control al bolilor netransmisibile.”

Sănătatea copiilor

Unele dintre cele mai importante efecte ale poluării atmosferice asupra sănătății se observă la copii. Copiii sunt deosebit de vulnerabili la poluarea atmosferică, care le poate provoca daune încă din pântecele mamei, afectându-le sănătatea pentru tot restul vieții. De exemplu, copiii inspiră mai mult aer pe kilogram-corp și absorb o cantitate mai mare de poluanți decât adulții, în condițiile în care plămânii, corpul și creierul lor sunt încă în curs de dezvoltare.

În cazul copiilor mici, expunerea la poluarea atmosferică este asociată cu apariția pneumoniei, responsabilă de 1 din 5 decese survenite în rândul copiilor la nivel mondial, precum și cu apariția astmului, cea mai frecventă boală respiratorie cronică întâlnită în rândul copiilor mai mari. Inegalitățile datorate impactului poluării atmosferice asupra sănătății copiilor sunt izbitoare. Rata mortalității cauzate de poluarea atmosferică în rândul copiilor sub cinci ani din Africa de Est, Africa de Vest, Africa Centrală și Africa de Sud este de 100 de ori mai mare decât în cazul copiilor din țările cu venituri mari.

„În pofida progreselor înregistrate în ceea ce privește sănătatea mamei și copilului, în fiecare zi, aproape 2.000 de copii sub cinci ani mor din cauza impactului poluării atmosferice asupra sănătății”, a declarat Kitty van der Heijden, director executiv adjunct al UNICEF. „Lipsa noastră de acțiune are efecte profunde asupra generației următoare, afectându-le sănătatea și bunăstarea pe tot parcursul vieții. În mod incontestabil, ne confruntăm cu o urgență la nivel global. Este absolut necesar ca guvernele și companiile să țină cont de aceste estimări și de datele disponibile la nivel local și să le folosească pentru a inspira acțiuni concrete, centrate pe copii, care să reducă poluarea aerului și să protejeze sănătatea copiilor.”

Se realizează progrese

Raportul SoGA vine și cu vești bune. Din anul 2000, rata mortalității înregistrată în rândul copiilor sub cinci ani a scăzut cu 53%, în mare parte datorită eforturilor de a crește accesul la energie curată folosită în scopul gătitului, precum și îmbunătățirii accesului la asistență medicală, la nutriție și la o mai bună conștientizare a efectelor nocive ale expunerii la un aer poluat în gospodării.

Numeroase țări, în special cele care înregistrează cel mai ridicat nivel al poluării atmosferice, abordează în sfârșit problema în mod direct. Măsurile privind calitatea aerului adoptate în regiuni precum Africa, America Latină și Asia, cum ar fi crearea unor rețele de monitorizare a poluării atmosferice, aplicarea unor politici mai stricte cu privire la calitatea aerului sau diminuarea poluării atmosferice datorate traficului prin tranziția la autovehicule hibride sau electrice, toate au un impact măsurabil asupra poluării și ameliorează sănătatea publică.

Odată cu măsurarea progreselor înregistrate, se pot întreprinde mai multe demersuri pentru a se asigura că poluarea atmosferică nu mai devansează alte riscuri pentru sănătate și nu mai reprezintă una dintre cele mai mari amenințări pentru milioane de vieți.

*  *  *

Note pentru redactori:

Consultați versiunea integrală a raportului „Starea aerului la nivel global 2024” aici.

Explorați alte resurse legate de „Starea aerului la nivel global” aici

Explorați resursele referitoare la poluarea atmosferică și sănătatea copiilor aici

Explorați datele referitoare la impactul mediului asupra sănătății copiilor aici

 

Materialele multimedia sunt disponibile aici: https://weshare.unicef.org/Package/2AM40844AKHR

Poluarea atmosferică a devenit al doilea factor principal asociat cu riscul de deces atât la nivelul populației globale, cât și în rândul copiilor sub cinci ani. Principalii cinci factori asociați cu riscul de deces în cazul fiecărei categorii sunt:

Factori asociați cu riscul de deces la nivel global

Poziție

Populația globală

Copii sub 5 ani

1

Tensiune arterială ridicată

Malnutriție

2

Poluare atmosferică

Poluare atmosferică

3

Tutunul

Apă, salubritate și igienă

4

Alimentația

Temperaturi ridicate sau scăzute

5

Nivel ridicat al glucozei plasmatice măsurate à jeun

Tutunul

Raportul „Starea aerului la nivel global” a fost realizat de inițiativa cu același nume, reprezentând o colaborare între Institutul de Cercetare a Efectelor asupra Sănătății și Proiectul privind impactul global al bolilor, implementat de Institutul pentru Măsurarea și Evaluarea Sănătății, în parteneriat cu UNICEF.

Raportul are la bază date preluate din Studiul privind impactul global al bolilor, traumatismelor și factorilor de risc (IGB, 2021), realizat de Institutul pentru Măsurarea și Evaluarea Sănătății. Această colaborare, în care sunt implicați peste 10.000 de cercetători din întreaga lume, realizează estimări comparabile la nivel mondial privind impactul asupra sănătății provocat de 88 de factori de risc ecologic, comportamental și alimentar în 204 țări și teritorii din întreaga lume.

Cu fiecare actualizare, Studiul IGB integrează cele mai recente dovezi și metode științifice în vederea rafinării estimărilor privind impactul bolilor — sau efectele asupra sănătății populației —  cauzate de poluarea atmosferică și de alți factori de risc. Trebuie reținut faptul că datele prezentate reprezintă estimări globale bazate pe mai multe seturi de date publice și nu reflectă neapărat seturile de date transmise agențiilor ONU de către guvernele naționale. Toate estimările IGB sunt supuse unui proces riguros de evaluare inter pares, iar datele au fost publicate în The Lancet. 

Contacte media

Cătălin Pruteanu
Media Consultant
UNICEF România
Tel: + 40 726 107 799

Despre „Starea aerului la nivel global”

„Starea aerului la nivel global” reprezintă o inițiativă de cercetare și de sensibilizare ce dorește să furnizeze informații fiabile și pertinente despre calitatea aerului la nivel mondial. Fiind o colaborare între Institutul de Cercetare a Efectelor asupra Sănătății și Proiectul privind impactul global al bolilor, implementat de Institutul pentru Măsurarea și Evaluarea Sănătății, programul oferă cetățenilor, jurnaliștilor, responsabililor de politici și oamenilor de știință acces la informații obiective și de calitate referitoare la poluarea atmosferică și la impactul acesteia asupra sănătății. Toate datele și rapoartele sunt gratuite și disponibile publicului larg.

Aflați mai multe pe pagina www.stateofglobalair.org

Urmăriți SoGA pe TwitterYouTube și Facebook

Despre Institutul de Cercetare a Efectelor asupra Sănătății

Institutul de Cercetare a Efectelor asupra Sănătății (HEI) este un institut de cercetare independent și nonprofit, finanțat în parteneriat de către Agenția Americană pentru Protecția Mediului, companii și fundații. Scopul său este să furnizeze date științifice credibile, verificate de către specialiști, referitoare la poluarea atmosferică și la efectele acesteia asupra sănătății în vederea fundamentării deciziilor privind calitatea aerului.

Aflați mai multe pe pagina www.healtheffects.org

Urmăriți HEI pe TwitterYouTube și LinkedIn

Despre IHME

Fiind o organizație independentă de cercetare în domeniul sănătății populației, cu sediul în cadrul Facultății de Medicină a Universității din Washington, Institutul pentru Măsurarea și Evaluarea Sănătății (IHME, după denumirea în limba engleză) lucrează cu colaboratori din întreaga lume pentru a obține dovezi prompte, pertinente și validate științific care să ofere o imagine clară asupra stării de sănătate la nivel global.

Aflați mai multe pe pagina www.healthdata.org

Despre UNICEF

UNICEF este prezent în România și în alte 190 de țări și teritorii pentru a promova supraviețuirea și dezvoltarea copiilor din perioada copilăriei mici până la adolescență. În România, UNICEF lucrează  împreună cu actori cheie precum Guvernul, Parlamentul, autorități locale, societatea civilă, sectorul privat, parteneri naționali și internaționali și mass media pentru a asigura accesul tuturor copiilor la educație timpurie de calitate și la școală, pentru protejarea adolescenților și monitorizarea drepturilor copilului, pentru protecție socială și pentru mobilizarea de resurse în beneficiul copiilor. Pentru mai multe informații despre UNICEF și activitatea sa, vizitați https://www.unicef.org/romania/ro.

Urmăriți UNICEF în România pe FacebookInstagramTikTokX și WhatsApp.