Din 2019, încă 122 de milioane de persoane au ajuns să sufere de foame din cauza crizelor multiple, arată un raport ONU

Cele mai recente cercetări arată că aproximativ 735 de milioane de oameni suferă în prezent de foame, comparativ cu 613 milioane în 2019

12 Iulie 2023
A child  is screened for malnutrition in a health facility
UNICEF/AWAD

Rome/New York/Geneva, 12 iulie 2023 – Numărul persoanelor din întreaga lume care suferă de foame a crescut cu 122 de milioane din 2019, din cauza pandemiei și a șocurilor climatice repetate, precum și a conflictelor, inclusiv a războiului din Ucraina, potrivit ultimului raport privind Starea Securității Alimentare și a Nutriției în Lume [State of Food Security and Nutrition in the World (SOFI)], publicat astăzi împreună de cinci agenții specializate ale Organizației Națiunilor Unite.

Dacă tendințele se păstrează, obiectivul de dezvoltare durabilă (ODD) de a pune capăt foamei până în 2030 nu va fi atins, avertizează Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO), Fondul Internațional pentru Dezvoltare Agricolă (IFAD), Fondul Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF), Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și Programul Alimentar Mondial (PAM).

Un semnal de alarmă pentru lupta împotriva foamei

Ediția din 2023 a raportului arată că între 691 și 783 de milioane de persoane s-au confruntat cu foametea în 2022, cu o medie de 735 de milioane. Acest lucru reprezintă o creștere cu 122 de milioane de persoane în comparație cu 2019, înainte de pandemia COVID-19.

În timp ce cifrele privind foametea la nivel mondial au stagnat între 2021 și 2022, există multe locuri în lume care se confruntă cu crize alimentare din ce în ce mai acute. S-au observat progrese în reducerea foametei în Asia și în America Latină, dar aceasta era încă în creștere în Asia de Vest, în Caraibe și în toate subregiunile din Africa în 2022. Africa rămâne regiunea cea mai afectată, cu una din cinci persoane care suferă de foame pe continent, mai mult decât dublul mediei globale.

„Există semne de speranță, unele regiuni sunt pe cale să atingă unele obiective legate de nutriție până 2030. Dar, în general, avem nevoie de un efort global intens și imediat pentru a recupera Obiectivele de Dezvoltare Durabilă. Trebuie să construim reziliența împotriva crizelor și șocurilor care generează insecuritatea alimentară - de la cele legate de conflicte la cele care privesc clima, a declarat secretarul general al ONU, António Guterres, printr-un mesaj video în timpul lansării raportului la sediul ONU din New York.

Șefii celor cinci agenții ONU, directorul general al FAO, QU Dongyu; președintele IFAD, Alvaro Lario; directorul executiv al UNICEF, Catherine Russell; directorul executiv al PAM, Cindy McCain; și directorul general al OMS, Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, scriu în prefața raportului: "Fără îndoială, atingerea țintei Obiectivului de Dezvoltare Durabilă "Foamete zero până în 2030" reprezintă o provocare de proporții. Într-adevăr, se estimează că aproape 600 de milioane de persoane vor suferi în continuare de foame în 2030. Principalii factori determinanți ai insecurității alimentare și ai malnutriției sunt ‘noua noastră normalitate’ și nu avem altă opțiune decât să ne dublăm eforturile pentru a transforma sistemele agroalimentare și pentru a le valorifica în vederea atingerii țintelor Obiectivului 2 de Dezvoltare Durabilă (ODD 2)”.

Dincolo de foame

Situația securității alimentare și a nutriției a rămas sumbră în 2022. Raportul constată că aproximativ 29,6% din populația mondială, echivalentul a 2,4 miliarde de persoane, nu a avut acces constant la hrană, criteriul de măsurare fiind prevalența insecurității alimentare moderate sau severe. Dintre aceștia, aproximativ 900 de milioane de persoane se confruntau cu insecuritate alimentară severă.

Între timp, capacitatea oamenilor de a avea acces la o alimentație sănătoasă s-a deteriorat în întreaga lume: peste 3,1 miliarde de persoane din lume - sau 42% - nu își puteau permite o alimentație sănătoasă în 2021. Aceasta reprezintă o creștere globală de 134 de milioane de persoane în comparație cu 2019.

Milioane de copii sub cinci ani continuă să sufere de malnutriție: în 2022, 148 de milioane de copii sub cinci ani (22,3 %) aveau întârzieri în creștere, 45 de milioane (6,8 %) erau emaciați și 37 de milioane (5,6 %) erau supraponderali.

S-au înregistrat progrese în ceea ce privește alăptarea exclusivă la sân, 48% dintre sugarii cu vârsta sub șase luni beneficiind de această practică, aproape de obiectivul pentru 2025. Cu toate acestea, vor fi necesare eforturi mai concertate pentru a atinge obiectivele privind malnutriția pentru 2030.

Noi dovezi: Urbanizarea determină schimbări în sistemele agroalimentare

Raportul analizează, de asemenea, urbanizarea crescută ca "megatrend" care afectează modul în care oamenii mănâncă și ceea ce mănâncă. Având în vedere estimarea că aproape șapte din zece oameni vor locui în orașe până în 2050, guvernele și alte entități care lucrează la combaterea foametei, a insecurității alimentare și a malnutriției trebuie să încerce să înțeleagă aceste tendințe de urbanizare și să le ia în considerare în elaborarea politicilor lor.

În special, conceptul simplu de diferență între rural și urban nu mai este suficient pentru a înțelege modul în care urbanizarea modelează sistemele agroalimentare. Este necesară o perspectivă mai complexă a continuumului rural-urban, luând în considerare atât gradul de conectivitate pe care îl au oamenii, cât și tipurile de conexiuni care există între zonele urbane și rurale.

Pentru prima dată, această evoluție este documentată sistematic în unsprezece țări. Raportul ilustrează faptul că achizițiile de alimente sunt semnificative nu numai în rândul gospodăriilor urbane, ci și în cadrul continuumului rural-urban, inclusiv a celor care locuiesc departe de centrele urbane. Noile constatări arată, de asemenea, cum consumul de alimente foarte procesate crește și în zonele periurbane și rurale ale unor țări.

Din păcate, inegalitățile spațiale persistă. Nesiguranța alimentară afectează mai multe persoane care trăiesc în zonele rurale. Insecuritatea alimentară moderată sau severă a afectat 33% dintre adulții care trăiesc în zonele rurale și 26% dintre cei care trăiesc în zonele urbane.

Malnutriția copiilor prezintă, de asemenea, specificități urbane și rurale: prevalența retardului de creștere a copiilor este mai mare în zonele rurale (35,8%) decât în zonele urbane (22,4%). Emacierea este mai mare în zonele rurale (10,5%) decât în zonele urbane (7,7%), în timp ce supraponderabilitatea este ușor mai răspândită în zonele urbane (5,4%) comparativ cu zonele rurale (3,5%).

Raportul recomandă ca, pentru a promova în mod eficient securitatea alimentară și nutriția, intervențiile politice, acțiunile și investițiile să fie ghidate de o înțelegere cuprinzătoare a relației complexe și în schimbare dintre continuumul rural-urban și sistemele agroalimentare.

FINAL

Pentru mai multe informații, contactați:

FAO Newsroom

FAO-Newsroom@fao.org

IFAD Newsroom

Ifadnewsroom@ifad.org

UNICEF Media

hwylie@unicef.org

WHO Media

mediainquiries@who.int

WFP Media Team

wfp.media@wfp.org

Declarații

Directorul general al FAO, QU Dongyu: „Recuperarea în urma pandemiei mondiale a fost inegală, iar războiul din Ucraina a afectat alimentația nutritivă și dietele sănătoase. Aceasta este ‘noua normalitate’ în care schimbările climatice, conflictele și instabilitatea economică îi îndepărtează și mai mult de siguranță pe cei aflați în situații limită. Nu putem avea o abordare de tipul ‘situația existentă e normală”.

Președintele IFAD, Alvaro Lario: „O lume fără foame este posibilă. Ne lipsesc investițiile și voința politică de a implementa soluții la scară largă. Putem eradica foametea dacă facem din aceasta o prioritate globală. Investițiile în micii fermieri și în adaptarea acestora la schimbările climatice, accesul la inputuri și tehnologii, precum și accesul la finanțare pentru înființarea de mici întreprinderi agricole pot face diferența. Micii producători sunt o parte a soluției. Sprijiniți în mod corespunzător, aceștia pot produce mai multe alimente, pot diversifica producția și pot aproviziona atât piețele urbane, cât și pe cele rurale – furnizând în zonele rurale și orașele alimente nutritive și cultivate la nivel local”.

 Directorul executiv al UNICEF, Catherine Russell: „Malnutriția este o amenințare majoră la adresa supraviețuirii, creșterii și dezvoltării copiilor. Amploarea crizei nutriției necesită un răspuns mai puternic, centrat pe copii, inclusiv prioritizarea accesului la diete nutritive și la prețuri accesibile și la servicii de nutriție esențiale, protejarea copiilor și adolescenților de alimentele ultraprocesate și sărace în nutrienți și consolidarea lanțurilor de aprovizionare alimentare, inclusiv privind alimente fortificate și terapeutice pentru copii”.

Directorul executiv al PAM, Cindy McCain: „Foametea este în creștere, în timp ce resursele de care avem nevoie urgentă pentru a-i proteja pe cei mai vulnerabili sunt periculos de scăzute. În calitate de lucrători umanitari, ne confruntăm cu cea mai mare provocare pe care am văzut-o vreodată. Comunitatea mondială trebuie să acționeze rapid, inteligent și cu compasiune pentru a inversa tendința și pentru a reduce foametea. La PAM, ne angajăm să lucrăm cu toți partenerii noștri - vechi și noi - pentru a crea o lume în care nimeni nu se întreabă când va avea parte de următoarea masa”.

Directorul general al OMS, Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus: „Emacierea copiilor rămâne la un nivel inacceptabil de ridicat și nu s-au înregistrat progrese în ceea ce privește reducerea excesului de greutate la copii. Avem nevoie de politici publice, investiții și acțiuni specifice pentru a crea medii alimentare mai sănătoase pentru toți”.

Note pentru editori: raportul SOFI 

Starea Securității Alimentare și a Nutriției în Lume este un raport anual elaborat în comun de Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO), Fondul Internațional pentru Dezvoltare Agricolă (IFAD), Fondul Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF), Programul Alimentar Mondial (PAM) și Organizația Mondială a Sănătății (OMS).

Din 1999, raportul monitorizează și analizează progresele înregistrate la nivel mondial în ceea ce privește eradicarea foametei, atingerea securității alimentare și îmbunătățirea nutriției. De asemenea, oferă o analiză aprofundată a principalelor provocări pentru atingerea acestor obiective în contextul Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă. Raportul se adresează factorilor de decizie politică, organizațiilor internaționale, instituțiilor academice și publicului larg.

Tema din acest an este aliniată la "Noua agendă urbană" a Adunării Generale a ONU și va completa și ghida discuțiile din cadrul Forumului politic la nivel înalt din 2023 - în special cu privire la orașele și comunitățile durabile (ODD 11), în special în timpul segmentului ministerial de trei zile al forumului, care va avea loc între 17 și 19 iulie 2023, și în perioada premergătoare Summitului ODD din septembrie.

Glosar de termeni-cheie

Insecuritate alimentară acută: insecuritatea alimentară întâlnită într-o zonă specifică, la un moment specific și de o gravitate care amenință viața sau mijloacele de subzistență, sau ambele, indiferent de cauze, context sau durată. Prezintă relevanță în furnizarea de orientări strategice pentru acțiunile care se concentrează pe obiective pe termen scurt pentru a preveni, a atenua sau a diminua insecuritatea alimentară acută severă. Acest indicator este utilizat în Raportul global privind criza alimentară (FSIN și Rețeaua globală împotriva crizelor alimentare. 2023).

Foamea: o senzație de disconfort sau de durere cauzată de o alimentație insuficiența energetic. În prezentul raport, termenul de foame este sinonim cu subnutriția cronică și este măsurat prin prevalența subnutriției.

Malnutriție: o stare fiziologică anormală cauzată de un aport inadecvat, dezechilibrat sau excesiv de macronutrienți și/sau micronutrienți. Malnutriția include subnutriția (retard de creștere și emaciere a copiilor și deficiențe de vitamine și minerale), precum și supraponderabilitatea și obezitatea.

Insecuritatea alimentară moderată: un nivel de gravitate a insecurității alimentare în care persoanele se confruntă cu incertitudini privind capacitatea lor de a obține hrană, fiind nevoite să reducă, în anumite momente pe parcursul anului, calitatea și/sau cantitatea de alimente pe care le consumă din cauza lipsei de bani sau a altor resurse. Se referă la o lipsă de acces constant la alimente, care diminuează calitatea alimentației și perturbă tiparele normale de alimentație. Se măsoară cu ajutorul Food Insecurity Experience Scale și contribuie la urmărirea progreselor înregistrate în vederea atingerii țintei 2.1 a ODD (Indicatorul 2.1.2).

Insecuritate alimentară severă: un nivel de gravitate a insecurității alimentare în care, la un moment dat pe parcursul anului, oamenii au rămas fără alimente, le-a fost foame și, în cel mai extrem caz, au rămas fără hrană timp de o zi sau mai mult. Acesta este măsurat cu ajutorul Food Insecurity Experience Scale și contribuie la urmărirea progreselor înregistrate în vederea atingerii țintei 2.1 a ODD (Indicatorul 2.1.2).

Subnutriție: o stare în care consumul obișnuit de alimente al unei persoane este insuficient pentru a asigura cantitatea de energie alimentară necesară menținerii unei vieți normale, active și sănătoase. Prevalența subnutriției este utilizată pentru a măsura foamea și progresele înregistrate în vederea atingerii țintei 2.1 a ODD 2 (Indicatorul 2.1.1).

Contacte media

Cătălin Pruteanu
Media Officer
UNICEF Romania
Tel: +40 726 107 799

Despre UNICEF

UNICEF este prezent în România și în alte 190 de țări și teritorii pentru a promova supraviețuirea și dezvoltarea copiilor din perioada copilăriei mici până la adolescență. În România, UNICEF lucrează  împreună cu actori cheie precum Guvernul, Parlamentul, autorități locale, societatea civilă, sectorul privat, parteneri naționali și internaționali și mass media pentru a asigura accesul tuturor copiilor la educație timpurie de calitate și la școală, pentru protejarea adolescenților și monitorizarea drepturilor copilului, pentru protecție socială și pentru mobilizarea de resurse în beneficiul copiilor. Pentru mai multe informații despre UNICEF și activitatea sa, vizitați https://www.unicef.org/romania/ro.

Urmăriți UNICEF în România pe Facebook și Instagram.