Regândirea artei vizuale: dincolo de virus și dincolo de convențional

O adolescentă din Republica Moldova explorează felul în care este influențată arta de COVID-19 și cum acesta ar putea schimba lumea ce ne înconjoară

Iulia Cabacenco
A close-up photo of an adolescnet girl at the conference
Iulia Cabacenco personal archives
27 Iulie 2020

Despre autor

Iulia este o elevă de 15 ani la un liceu din Chișinău, Republica Moldova. Pe lângă faptul că este voluntară activă și o elevă eminentă care participă la olimpiade academice internaționale, Iulia adoră arta și are multe talente. Ea joacă în teatru și este una dintre principalii soliști ai primului proiect de incluziune muzicală din Moldova – corul de tineri „LaLaPlay Voices”.

Omenirea asistă la o mare schimbare în istorie. Pământul se cutremură sub picioarele noastre și este imposibil de prezis în ce direcție va trebui să fugim pentru a păstra echilibrul. Suntem fragili precum fata pe minge, în timp ce amploarea problemelor noastre este uriașă, iar numărul de victime ale pandemiei își menține ferm mare.

An author's interpretation of Publo Picasso painting “Girl on the ball”
Iulia Cabacenco personal archives
„Interpretarea mea a tabloului «Fata pe minge» de Pablo Picasso cu mine în rolul principal”.

Cine este artistul?

Arta va supraviețui oricărui dezastru, iar oamenii vor supraviețui împreună cu ea. Energia creației nu se va epuiza niciodată și ea este cea care ajută la balansarea pe minge atunci când au loc distrugeri. Coronavirusul a dat naștere unor nenumărate opere de artă care poate nu sunt realizate în mod profesionist, însă sunt minunate.

Puteți fi un artist dacă aveți o istorie de povestit. COVID-19 este o experiență nouă pentru toți și fiecare „supraviețuitor” are ceva de spus. Majoritatea oamenilor sunt convinși că nu au suficiente abilități pentru a crea o operă de artă și le este frică să eșueze în ceea ce nici măcar nu au încercat. Mulți dintre ei, însă, și-au descoperit talentele ascunse datorită lucrului în izolare și timpului liber neașteptat. Spre exemplu, în timpul izolării, patinatoarea rusă Evghenia Medvedeva și-a dedicat timpul liber (un fenomen rar întâlnit pentru o asemenea sportivă) celei de-a doua pasiuni – arta. Fanii nici măcar nu știau că ea poate desena, iar Evghenia a găsit, în sfârșit, curajul să dezvăluie publicului operele sale.

Aceste lucrări sunt mai presus de orice comparație pentru o artistă amatoare autodidactă, care este o sportivă profesionistă. Consider că acest fapt îi poate inspira pe alții să încerce să creeze. Curajul, răbdarea și speranța stau la baza activităților de creativitate. Mai mult, aceste calități vor ajuta omenirea să îndure pandemia și să găsească soluții inovative creative pentru a reconstrui și alte sfere ale lumii, în afară de artă.

Cred că după COVID-19 în artă vor apărea mai multe persoane dezvoltate multilateral și această activitate va deveni mult mai competitivă. Calitatea artei va crește iar pragul va fi ridicat mai sus. Doar imaginați-vă amestecul dintre gândirea unui biolog și a unui om de artă! Între timp, comunitatea artistică s-a ascuns în umbră și acumulează energie pentru a exploda cu sute de expoziții și idei neconvenționale post-pandemie.

Asemeni lumii în care s-a născut arta coronavirusului, aceasta este imprevizibilă și nu știi niciodată ce urmează. Este vorba mai mult despre descoperiri, decât despre invenții. Descoperirile nu pot suporta nicio limită precum obligația de a corespunde așteptărilor sau de a respecta un termen. Pictorița Jess Johnson își împărtășește gândurile cu privire la acestea: „Atât de mulți pictori, printre care și eu, creăm lucrări de artă urmărind un rezultat,  cum ar fi o expoziție sau o avansare în carieră. Dacă ne-am debarasa de acel rezultat preconceput, am putea deveni liberi să experimentăm și să creăm lucrări care să ne lege cu universalitatea existenței umane, ceea ce este opusul «pictorilor profesioniști» care își desfășoară activitatea în cadrul structurilor lumii de artă comercială”. Deci, la ce ne-au adus experimentele noastre?

 

An interpretation of Magritte’s work on Facebook in Russian public group “Izoizolyacia
https://www.facebook.com/groups/izoizolyacia

Cine este muza?

În perioada pandemiei au apărut numeroase lucrări deosebite, însă toate pot fi descrise în două cuvinte: PICTURI VII. Această expresie are mai multe sensuri. Să începem cu ceea ce am încercat și eu.

  • Viața pe pânză

Izolarea i-a îndemnat pe oameni să caute modalități de distracție. Idea de a regândi și de a prezenta picturile celebre a devenit virală pe internet.

Această interpretare creativă a lucrării lui Magritte a fost postată în grupul public „Izoizolyacia”, care a șocat Facebook-ul cu un număr mare de picturi vii ingenioase. Grupul „Izoizolyacia” și-a început activitatea în timpul izolării din Rusia, iar acum numără peste 500 de mii de urmăritori din întreaga lume care creează decorații, costume sau care pur și simplu fac cunoștință cu noi pictori și picturi. Zeci de participanți spun că se simt mult mai bine în urma acestui proces meditativ. Arta vă ajută să scăpați de emoțiile negative, deoarece aveți un control total asupra propriei lumi artistice și puteți interpreta o pictură așa cum o vedeți. În plus, o asemenea practică va populariza arta și va face oamenii mai cultivați în acest domeniu.

  • Viața din jurul nostru

Următorul tip de pictură vie este desenul de reportaj, numit de asemenea și reflectare. Este o schiță realizată rapid despre ceea ce se întâmplă acum, care poate fi făcută fie în stradă, fie în interior. La fel ca și fotografia, desenul de reportaj captează un moment trecător: o anumită poziție a persoanei, o înfățișare interesantă, doar că este mai mult o reflectare mai personală în care puteți observa părerea și sentimentele pictorului față de subiect.

This work is called “A tired doctor”. You can find out more on Evghenii Rusak’s Telegram channel “Coronavirus art”
Evghenii Rusak
Această lucrare este intitulată „Un medic obosit”. Puteți afla mai multe pe canalul de Telegram al lui Evghenii Rusak „Coronavirus art”

Această lucrare aparține pictorului rus Evghenii Rusak, care a hotărât să țină un jurnal de coronavirus, realizând desene de reportaj în fiecare zi. El este sigur că oamenii nu vor mai fi niciodată „la fel” ca acum și este o șansă unică de a ilustra omenirea cu o fracțiune de secundă înainte de o mare șansă. Alți mii de pictori de asemenea „reflectă” viața pe timp de pandemie.

Această practică se va îmbunătăți, deoarece este convenabilă pentru începători, atâta timp cât aceste desene nu sunt minuțioase și „profesionale”. Procesul de creație este rapid și îi puteți aloca timp în fiecare zi. Spre exemplu, multe pictorițe acum sunt foarte ocupate cu copiii și treburile casnice, iar aceste „reflecții” ar putea fi pentru ele o modalitate de a continua să deseneze. Pictorița Francesca DiMattio a menționat într-un interviu despre creația pe timp de carantină: „Ambele activități îți solicită mâinile și atenția. Maternitatea și practica în atelier se află la două extremități opuse”

  • Viața zilnică

Pe de altă parte, aceste două tipuri de artă pot avea un caracter finalizat atunci când se transformă în ceva de genul neo-COVID-impresionism. Impresionismul cuprinde scene din viața cotidiană a sec. XIX, în timp ce noua mișcare va reda rutina noastră actuală: gătitul, îngrijirea copiilor și treburile casnice. Cine cunoaște aceste lucruri mai bine decât mamele noastre? Printre altele, impresioniștii au fost primii care au atras atenția asupra scenelor care înfățișau lucrul. Cele mai abordate subiecte în lucrările de artă acum sunt „medicii în misiune” și, probabil, schițele se vor transforma în tablouri mari.

  • Unde locuim

Din cauza faptului că pictorii sunt blocați în casele lor, interiorul (mobila, design-ul) devine centrul compozițiilor lor. În special îmi place cum este utilizată baia în lucrările celebrului artist stradal Banksy, care nu poate folosi suprafețe obișnuite pentru creațiile sale. 

  • Trăiește mai mult decât noi

Este prima mea vară când nu merg la mare și am înțeles acum că natura este un privilegiu. Mulți dintre noi consideră natura un dat și nu o valorează atât cât trebuie. Cred că atunci când COVID-19 va înceta, oamenii vor petrece mai  mult timp în parcuri sau plimbându-se prin așezările rurale pentru a-i contempla frumusețea. Lucrul la plein-air își va recâștiga din nou popularitatea în lumea artei, iar pictorii vor depune efort pentru a perpetua natura de parcă ea ar fi pe cale de dispariție.

Pictura „Do remember they can’t cancel the spring” [Amintiți-vă, ei nu pot anula primăvara] este una dintre cele 10 peisaje din noua colecție de artă a lui David Hockney. Este foarte plăcut să vezi cum natura își urmează cursul în aceste zile de haos. Moartea pare ireală primăvara, atunci când vezi cum înfloresc narcisele. Acest lucru te pune față în față cu o întrebare: cine va trăi mai mult? Noi sau natura? Se pare că natura are materiale inepuizabile pentru a se crea din nou, dar oare mințile noastre înfloritoare au materiale pentru creație?

An original mosaic created on a trash bag out of everything I stumbled upon in my house
Iulia Cabacenco
Acesta este mozaicul meu original creat pe un sac de gunoi din tot ce am găsit în casă. Nu judecați aspru, e doar un experiment.

Ce materiale?

În pofida faptului că David Hockney are vârsta de 82 de ani, el reușește să țină pasul cu metodele moderne de desen. Lucrarea sa menționată mai sus a fost creată pe iPad și reprezintă o combinație surprinzătoare de nou și vechi. Consider că lumea va urma aceeași cale: natura își va restabili semnificația pentru noi, dar lumea va deveni mult mai digitală.

La moment, mulți pictori au rămas fără materiale pe care nu le pot achiziționa din cauza crizei sau nu pot ajunge la instrumentele lor din ateliere sau nu au suficient spațiu. Cu toate acestea, spațiul  digital este accesibil tot timpul și mulți pictori vor trece de la hârtie și vopsele la tablete grafice. Această tendință nouă va necesita și adaptarea muzeelor.

Picturile materiale vor fi înlocuite de monitoare care vor prezenta arta digitală. În prezent acest lucru este subestimat de experți și critici și nu este considerat demn de un muzeu. Arta digitală, însă, are un avantaj uriaș. Ea va reduce prețul biletelor de muzeu, deoarece picturile vor ocupa mai puțin loc: lucrările de artă de pe monitor vor putea fi schimbate când un observator va hotărî să treacă la altă lucrare. De asemenea, nu va fi necesară transportarea și instalarea. Expozițiile online vor fi organizate des, iar datorită lor arta va deveni mult mai accesibilă. Practic fiecare persoană interesată va putea să se bucure de artă! Cred că este un răspuns afirmativ la întrebarea mea de la început.

Nu numai natura și arta digitală vor deveni mai importante pentru omenire, ci și lucrurile obișnuite pe care nu le observam anterior. Lipsa materialelor a determinat pictorii să creeze utilizând materiale neașteptate. Realizarea colajelor din hârtie uzată este o soluție bună pentru reutilizare.

Pastile, nasturi, deșeuri și zeci de alte lucruri au la fel posibilitatea să trăiască o a doua viață, fiind transformate în tablouri mozaice. Mozaicurile din deșeuri pot fi create pentru a susține ecologia și pentru a comunica despre poluare.

Consider că o operă de artă poate fi un instrument mult mai eficient și puternic pentru exprimarea punctului dvs. de vedere și pentru o schimbare, decât protestele și manifestațiile violente. Întrebarea este ce ar putea schimba arta coronavirusului?

Care este scopul?

Arta face informația mai comprehensibilă și ușor de înțeles. Din acest motiv arta va cuceri lumea, infiltrându-se în fiecare aspect al vieții noastre – de la manuale până la documente oficiale – iar cererea va crește. Doar priviți cum Ministerul Culturii Ucrainei a hotărât să reamintească oamenilor despre măsurile de protecție împotriva COVID-19:

COVID poster to sanitize hands
Ministry of Culture of Ukraine

Este mult mai probabil că acest poster amuzant va face oamenii să respecte regulile. În plus, susține industria artei care se confruntă cu vremuri grele. Există o multitudine de inițiative care urmăresc acest scop. Spre exemplu, pictorul Eric Fischl a creat o ediție limitată de desene pentru a ajuta Academia de Arte din New York care era închisă. Există multe surse prin intermediul cărora artiștii pot face donații pentru a-și susține colegii și galeriile de artă.

Atunci mi-am pus întrebarea: „Oare nu ar trebui să ne dedicăm banii și timpul pentru a le oferi tuturor posibilitatea de a-și permite și de a aprecia arta? Pot oamenii să trăiască fără artă? Este la fel de importantă ca mâncarea? Arta este un privilegiu sau un dat?”

Puteți găsi foarte multe exemple de activiști artistici și artă care au soluționat multe probleme globale esențiale. Numeroși pictori contribuie acum în mod financiar la atenuarea consecințelor pandemiei prin donații bănești, obținute în urma vânzărilor, oferite fondurilor pentru ajutorare. Spre exemplu, pictorul Peter Regly beneficiază de inițiativa universității Harvard #FirstRespondersFirst, care oferă resurse lucrătorilor medicali din prima linie. Prin intermediul desenelor sale, Jean-Michelle Othoniel își îndeamnă urmăritorii pe Instagram să facă donații pentru Crucea Roșie.

Oamenii nu vor supraviețui fără artă – mâncarea spirituală – la fel ca și fără mâncarea obișnuită. Dacă pictorii și-ar abandona atelierele pentru a lucra în domeniul economiei, medicinei sau jurisprudenței, lumea ar fi devenit, treptat, plictisitoare și posomorâtă! Oamenii, dimpotrivă, ar trebui să tindă spre a face arta accesibilă pentru toți.

Ea face oamenii mai luminoși și mai buni, iar lumea va deveni mai colorată dacă vom trăi creativ. De acest motiv, pentru a fi dincolo de virus, noi trebuie să creăm și să străbatem dincolo de convențional.