Justiţie juvenilă
Copiii în conflict cu legea sunt protejaţi de un număr de documente legale naţionale şi internaţionale. Regulile Minime Standard al Natiunilor Unite pentru Administrarea Justiţiei Pentru Minori (Regulametul de la Beijing) susţin că toţi membrii administraţiei implicaţi în Justiţia pentru minori ar trebui să beneficieze de o pregătire şi o calificare specifică şi că o serie de curţi speciale pentru copii ar trebui dotate cu proceduri specializate care să ia în calcul nevoile specifice ale copilului. Din 2006, România are un nou cod penal pentru minori. Conform acestei noi legislaţii, copiii aflaţi în conflict cu legea vor fi judecaţi de curţi de justiţie speciale pentru copii. Cu toate că legea prevede proceduri speciale pentru copii în conformitate cu convenţiile internaţionale, ea nu specifică dacă reprezentanţii instituţiilor implicate în procesul justiţiei pentru minori au nevoie de pregătire specială.
Încălcări ale drepturilor acestor copii apar deseori la secţiile de poliţie, în timp ce sunt cercetaţi. Pe perioada procesului şi a etapei de emitere a sentinţei, copiii în conflict cu legea ar trebui separaţi de adulţii cercetaţi, dar, în realitate, copiii vin deseori în contact cu aceştia din urmă. Procesele copiilor se desfăşoară în acelaşi loc cu procesele adulţilor, fapt ce ar putea afecta starea emoţională a copilului pe parcursul procesului său. Pe deasupra, în ciuda faptului că noul Cod Penal permite şi recomandă măsuri educaţionale, curţile preferă încă măsuri corecţionale.
Conform unui studiu desfăşurat de Institutul de Criminalistică în 2004, copiii sunt responsabili pentru aproximativ 10% din toate ilegalităţile din România. Majoritatea (83%) ilegalităţilor comise de copii care au împlinit vârsta responsabilităţii juridice se referă la proprietate, în primul rând furt şi jaf, urmate de abuzuri împotriva persoanelor – violenţă fizică (9%).
|
.JPG)
