Centru Media

Comunicate de presă

Resurse pentru jurnalişti

Eseuri Foto

Video

 

Copiii cu dizabilităţi vor merge la şcoală

  2 noiembrie 2011 - O amplă reformă de sistem iniţiată de Ministerul Educaţiei cu sprijinul organizaţiilor internaţionale îşi propune să transforme şcolile din R.Moldova în instituţii incluzive, în care să poată studia toţi copiii dintr-o comunitate, inclusiv cei cu dizabilităţi. Primele rezultate ale reformei au fost discutate în cadrul şedinţei reţelei „Jurnalişti prieteni ai copilului”, organizată de Centrul de Investigaţii Jurnalistice cu suportul Reprezentanţei UNICEF în Moldova.

  Până acum câţiva ani, sistemul educaţional din R.Moldova avea o singură soluţie pentru copiii cu nevoi speciale − instituţiile rezidenţiale, care îi izolau de familie şi comunitate. Chiar dacă lucrurile au început să se schimbe treptat, părinţii care aleg să-şi înscrie copiii la o şcoală din comunitate au de înfruntat mai multe bariere. Problemele încep chiar la intrarea în instituţii,  care nu sunt adaptate pentru accesul unor persoane în scaune rulante. Alte provocări îi aşteaptă pe părinţi şi copii în interior, unde găsesc de multe ori un mediu neprietenos, cadre didactice şi directori care refuză să şcolarizeze copiii cu nevoi speciale.
 
   Aprobarea în iulie curent a Programului de dezvoltare a educaţiei incluzive pentru anii 2011-2020  îşi propune să ralieze sistemul de învăţământ din ţara noastră la practica ţărilor dezvoltate, unde copiii cu nevoi speciale învaţă de rînd cu alţi elevi în clase incluzive. Sistemul educaţional din Moldova va fi adaptat şi individualizat în funcţie de nevoile tuturor copiilor.

   Potrivit Reprezentantului adjunct al UNICEF Moldova, Sandie Blanchet, toate şcolile din ţară trebuie să fie gata să şcolarizeze orice copil, indiferent dacă acesta are sau nu o dizabilitate. „Majoritatea copiilor au cerinţe educative speciale, deoarece nimeni nu este excelent la toate materiile. Mai mult ca atât, cercetările arată că atunci când în clase învaţă şi copii cu dizabilităţi, atunci toţi copiii au rezultate mai bune la învăţătură, deoarece ei devin mai atenţi, mai răbdători şi mai înţelegători ”, a spus Sandie Blanchet.

   Valentin Crudu, şef de direcţie la Ministerul Educaţiei, a declarat că Programul de educaţie incluzivă este pilotat în prezent, cu suportul unor ONG-uri, în peste 300 de instituţii din ţară. La sfârşitul etapei de pilotare care va dura patru ani, va fi ales cel mai bun model de educaţie incluzivă, care va fi replicat la scară naţională.

   „Noua  formulă de finanţare per elev, care se va institui în şcolile din ţară, va permite să acordăm şcolilor în care vor învăţa şi copii cu dizabilităţi un suport financiar mai mare, deoarece şi cheltuielile lor vor fi mai mari. În toate instituţiile de acest fel vor fi angajate cadre didactice de sprijin şi vor fi organizate activităţi de recuperare. Vor fi necesare mijloace financiare şi pentru modernizarea şi adaptarea infrastructurii instituţiilor, astfel ca elevii cu nevoi speciale să se poată deplasa liber prin şcoală”. În context, Valentin Crudu a menţionat că infrastructura tuturor şcolilor de circumscripţie care se formează în prezent în republică va fi adaptată la necesităţile copiilor cu dizabilităţi.  Totodată, fiecare consiliu raional a planificat în bugetul pentru anul viitor sume de până la 1 mln lei pentru dezvoltarea educaţiei incluzive.

  Prezentă la eveniment, Stela Grigoraş, director executiv „EveryChild” Moldova, a declarat că reforma sistemului educaţional în ce priveşte crearea şcolilor incluzive nu va avea succes atâta timp cât atitudinea profesorilor, asistenţilor sociali şi a comunităţii în general nu va fi schimbată. „Avem nevoie de profesori care ştiu să lucreze cu copilul în mod individual, să-l trateze ca pe o personalitate, să-i poată evalua posibilităţile şi să îl poată susţine”, a spus Stela Grigoraş. În context, directorul EveryChild a menţionat că organizaţia pe care o reprezintă a contribuit la incluziunea socială şi educaţională a peste 400 de copii din şcolile internat şi auxiliare. Majoritatea au reuşit să se reintegreze foarte bine, iar unii dintre ei chiar să devină cei mai buni din clasă.

  Lucia Gavriliţă, directorul executiv al centrului „Speranţa”, a declarat că în ultimii  ani, eforturile Guvernului pentru ameliorarea situaţiei copiilor cu dizabilităţi sunt tot mai vizibile, dar este necesară o implicare mult mai largă a statului.

  „Garanţia calităţii includerii acestor copii sunt serviciile sociale. Este necesar ca autorităţile să elaboreze o formulă de finanţare care să  permită bugetarea tuturor serviciilor de suport pentru copiii cu nevoi speciale. Din practica proprie am văzut că fără  a asigura căi de acces în instituţie, asistenţi personali, scaune rulante sau mobilă adaptată,  calitatea serviciilor educaţionale pentru aceşti copii lasă mult de dorit.  Nu ne dorim situaţia în care copiii cu dizabilităţi acceptaţi la şcoală sunt puşi în ultima bancă şi uitaţi acolo pe parcursul orelor”, a spus Lucia Gavriliţă.

   Programul de dezvoltare a educaţiei incluzive în Republica Moldova pentru anii 2011-2020, aprobat de Guvern în iulie curent, vizează schimbarea atitudinilor faţă de copiii cu cerinţe educaţionale speciale, schimbarea modului de organizare a procesului educaţional, aplicarea noilor abordări în evaluarea rezultatelor şcolare ş.a. 

   În Republica Moldova sunt peste 17.000 copii cu dizabilităţi, dintre care in jur de 3500 au sub 7 ani. Republica Moldova ocupă locul trei în regiunea Europei Centrale, de Est şi CSI după rata instituţionalizării, având 6900 copii institutionalizaţi. Aproape jumătate din toţi copiii plasaţi în instituţii sunt consideraţi cu dizabilităţi.

 

 

 

 

Cifre şi date

   Potrivit studiului „Cunoştinţe, Atitudini şi Practici” realizat de UNICEF în anul 2009, unul din cinci cetăţeni ai Republicii Moldova consideră că micuţii cu dizabilitati ar trebui să fie plasaţi în instituţii speciale.

  Mai puţin de jumătate din părinţi (45, 8%) ar accepta ca propriii copii să se joace cu un copil cu dizabilitate, iar  41% din populaţie nu ar accepta integrarea în şcolile de masă (în comparaţie cu 34% în 2003) a copiilor cu cerinţe educaţionale speciale.

  Totodată, numai un profesor din doi  acceptă copiii cu dizabilităţi în şcolile obişnuite, în timp ce fiecare al treilea  elev respinge această idee.


Search:

 Email this article

unite for children