Centru Media

Comunicate de presă

Resurse pentru jurnalişti

Eseuri Foto

Video

 

Ministerul Justiţiei se angajează să limiteze termenul de detenţie preventivă pentru copiii în conflict cu legea

Unicef Moldova

   Chişinău, 5 octombrie 2011 - Ministerul Justiţiei va propune o modificare legislativă care să scurteze durata detenţiei preventive în cazul copiilor în conflict cu legea. Anunţul a fost făcut de viceministrul Justiţiei, Vladimir Grosu, în cadrul şedinţei reţelei „Jurnaliştii Prieteni ai Copiilor”, organizată de Centrul de Investigaţii Jurnalistice în colaborare cu UNICEF. 

   În prezent, detenţia pe durata urmăririi penale şi a procesului de judecată poate dura până la un an, timp în care copilul se află în izolatorul de arest preventiv. În acelaşi timp, Comitetul pentru Drepturile Copilului recomandă ca detenţia preventivă în cazul copiilor să nu depăşească termenul de şase luni.

   „Datorită reformelor din justiţie s-a reuşit reducerea numărului copiilor aflaţi în detenţie,  pedepsele privative de libertate fiind aplicate doar în cazul infracţiunilor grave şi deosebit de grave sau în cazul în care minorii ajung repetat în faţa instanţelor de drept”, a mai spus  Vladimir Grosu. Viceministrul a adăugat că justiţia juvenilă mai are nevoie de transformări pentru a deveni cu adevărat prietenoasă copiilor care ajung în contact cu instituţiile de drept.

   Reprezentantul UNICEF în Moldova, Alexandra Yuster, a relevat că în ultimii ani Moldova a înregistrat progrese în domeniul justiţiei pentru copii. Printre acestea se numără procedurile alternative detenţiei, cum ar fi probaţiunea şi munca în folosul comunităţii. În acelaşi timp, reprezentantul UNICEF a relevat insuficienţa de servicii pentru copiii în conflict cu legea şi lipsa mecanismelor de reintegrare a copiilor care au fost în conflict cu legea.

   „Este demonstrat faptul că pedepsele dure pentru copii nu ajută nici copilul şi nici comunitatea în care se întoarce el. Dimpotrivă, detenţia stigmatizează copiii şi îi separă de familie şi prieteni, iar multe persoane tind să revină la comportamentul delicvent chiar şi după eliberarea din detenţie. Tocmai de aceea sistemul de justiţie juvenilă trebuie să se bazeze pe principiul că toţi copiii pot învăţa din propriile greşeli şi merită să li se ofere o a doua şansă”, a mai spus Alexandra Yuster.

   Daniela Sâmboteanu, preşedintele Centrului Naţional de Prevenire a Abuzului faţă de copii a menţionat că se impune o schimbare a practicilor şi atitudinilor profesioniştilor din sistemul judecătoresc vizavi de copiii martori şi victime ale diferitelor forme de violenţă şi abuz.

  

   „Un copil victimă a violenţei trăieşte de multe ori emoţii negative în cadrul procedurilor legale. Pe parcursul examinării unui caz de abuz victimele minore sunt audiate uneori chiar şi de şapte ori, acest lucru presupunînd relatarea în detalii a unor fapte traumatizante. Prevederile actuale sunt insuficiente pentru a evita revictimizarea copilului pe durata procesului de judecată”, a mai spus D.Sâmboteanu.

   O altă problemă a justiţiei pentru copii este  lipsa psihologilor. Potrivit preşedintelui CNPAC, deşi legea impune audierea minorilor doar în prezenţa unor psihologi, realitatea este alta.
«În cadrul instanţelor de judecată nu sunt psihologi şi pedagogi pregătiţi. De multe ori, sunt invitaţi specialişti de la şcoala de peste drum, care îşi îndeplinesc misiunea în mod formal. Menirea unui psiholog în instanţa de judecată este de a-l ajuta pe judecător să audieze minorul”, a mai spus D. Sâmboteanu.

   Statisticile Ministerului Afacerilor de Interne arată că numărul copiilor victime ale diferitelor forme de abuz este în creştere.  Dacă în 2008 cifra a fost de 508 copii, în 2010 victime ale diferitelor infracţiuni au devenit 653 de copii.

 

 
Search:

 Email this article

unite for children