Peste 60% din elevii din Republica Moldova sunt expuşi riscului de a se îmbolnăvi din cauza apei necalitative din şcoli
Calitatea apei Potrivit studiului, cincizeci la sută din şcoli utilizează în scopuri potabile surse de apă neautorizate sanitar. Doar 2/3 din şcoli au apeducte, iar 1/3 – folosesc apa din fântâni. În şcolile care se alimentează cu apă preponderent din fântâni se înregistrează, de regulă, cele mai ridicate niveluri de neconformitate după parametrii microbiologici – practic fiecare a 6-a probă de apă colectată din şcoli nu corespunde normelor sanitare. Cel mai înalt nivel de poluare microbiologică a fost atestat în şcolile din raioanele Şoldăneşti, Leova, Cantemir, Donduşeni, iar cel mai mic grad de poluare – în municipiul Chişinău, Bălţi şi Orhei. 1/3 din şcolile verificate utilizează apă poluată cu nitraţi, se arată în studiu. În consecinţă, fiecare al 5-lea elev din ţară se expune riscului pentru sănătate şi reţinerii în dezvoltarea fizică, acest lucru fiind mai pronunţat în localităţile rurale, unde şcolile se aprovizionează cu apă potabilă din fântâni. În 17 la sută din şcoli s-a constatat necorespunderea probelor de apă după conţinutul de fluor, iar acest lucru îi face pe elevi vulnerabili la carii dentare şi fluoroză, boli care le afectează dinţii şi oasele.
Copii din zonele rurale, comparativ cu semenii lor din oraşe, au un acces mai redus la condiţii igienice elementare, cum ar fi lavoarele, săpunul, hârtia igienică, uscătoare pentru mâini şi veceurile. În 232 de şcoli din ţară elevii nu au posibilitatea de a se spăla pe mâini, deoarece lipsesc robinetele şi sunt deteriorate chiuvetele. 1/3 din şcoli nu sunt dotate cu lavoare la cantină iar 3/4– la veceu. Astfel, există pericolul ca elevii să nu reuşească să se spele pe mâini după ce folosesc veceul şi înainte de a lua masa, fiind expuşi riscului de a se îmbolnăvi de bolile „mâinilor murdare”. Studiul arată că 70% din şcoli duc lipsă de săpun şi uscătoare, cei mai dezavantajaţi în acest sens fiind elevii din şcolile raioanelor Basarabeasca şi Donduşeni. Majoritatea copiilor din şcolile rurale (55% din totalul elevilor) nu au acces la veceuri interioare, iar hârtia igienică lipseşte în practic toate şcolile rurale şi în 2/3 din şcolile urbane. Starea necorespunzătoare a sistemelor de sanitaţie din şcoli prezintă pericole reale pentru sănătatea copiilor, aceştia fiind expuşi riscului de a contacta boli infecţioase şi parazitare. Potrivit statisticilor naţionale, morbiditatea copiilor din cauza unor asemenea maladii a crescut în 2008 cu peste 20% (72 mii de copii) în comparaţie cu 2004 (56 mii de copii). Printre recomandările menţionate în studiu se numără elaborarea unor politici naţionale privind sănătatea copiilor în relaţie cu mediul, proiecte de modernizare a infrastructurii de aprovizionare cu apă şi canalizare, care să cuprindă localităţile mai defavorizate, precum şi implementarea tehnicilor adecvate de tratare a apei potabile. Primii paşi în acest sens au fost deja făcuţi la începutul acestui an şcolar, când UNICEF şi Ministerul Educaţiei au deschis două şcoli „prietenoase copiilor” în satele Moleşti, Ialoveni şi Şofrâncani, Edineţ. Cu ajutorul fondurilor oferite de compania franceză Veolia, cele două şcoli rurale au fost dotate cu sisteme performante de aprovizionare cu apă şi canalizare, astfel încât elevii se pot bucura de apă potabilă de calitate şi condiţii sanitare adecvate. Pentru informaţii suplimentare contactaţi: Ion Şalaru, prim-vicedirectorul Centrului Naţional de Sănătate Publică 574 666 ishalaru@cnsp.md
|
