Centru Media

Comunicate de presă

Resurse pentru jurnalişti

Eseuri Foto

Video

 

Peste 60% din elevii din Republica Moldova sunt expuşi riscului de a se îmbolnăvi din cauza apei necalitative din şcoli

  • Fiecare al 5-lea elev riscă să se îmbolnăvească de afecţiuni ale sistemului imunitar şi anemii şi să aibă reţineri în dezvoltarea fizică din cauza consumului apei cu conţinut excesiv de nitraţi
  • Fiecare al 6-lea elev riscă să se îmbolnăvească de boli diareice acute din cauza consumului de apă poluată cu microbi
  • Fiecare al 7-lea elev riscă să dezvolte fluoroză dentară din cauza concentraţiilor excesive de Fluor în apa pe care o consumă
  • Elevii din şcolile rurale nu au unde se spăla pe mâini la şcoală mai des decât semenii lor din şcolile urbane 70% din şcolile din ţară duc lipsă de săpun, hârtie igienică şi uscătoare
  • Marea majoritate a şcolilor rurale nu au veceuri interioare şi utilizează WC externe în condiţii inadecvate


   Chişinău, 12 noiembrie 2010 -  Circa 60 la sută din elevii din Republica Moldova sunt expuşi riscului de a se îmbolnăvi din cauza apei necalitative din şcolile în care învaţă, se arată în raportul „Calitatea apei, a sanitaţiei şi a practicilor de igienă în şcolile din Republica Moldova”, dat publicităţii astăzi de către UNICEF, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Educaţiei şi Centrul Naţional de Sănătate Publică. Datele au fost colectate în toate cele peste 1500 de şcoli din Moldova, iar calitatea apei a fost măsurată în conformitate cu recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).

  Calitatea apei

  Potrivit studiului, cincizeci la sută din şcoli utilizează în scopuri potabile surse de apă neautorizate sanitar. Doar 2/3 din şcoli au apeducte, iar 1/3 – folosesc apa din fântâni. În şcolile care se alimentează cu apă preponderent din fântâni se înregistrează, de regulă, cele mai ridicate niveluri de neconformitate după parametrii microbiologici – practic fiecare a 6-a probă de apă colectată din şcoli nu corespunde normelor sanitare. Cel mai înalt nivel de poluare microbiologică a fost atestat în şcolile din raioanele Şoldăneşti, Leova, Cantemir, Donduşeni, iar cel mai mic grad de poluare – în municipiul Chişinău, Bălţi şi Orhei.

  1/3 din şcolile verificate utilizează apă poluată cu nitraţi, se arată în studiu. În consecinţă, fiecare al 5-lea elev din ţară se expune riscului pentru sănătate şi reţinerii în dezvoltarea fizică, acest lucru fiind mai pronunţat în localităţile rurale, unde şcolile se aprovizionează cu apă potabilă din fântâni.

   În 17 la sută din şcoli s-a constatat necorespunderea probelor de apă după conţinutul de fluor, iar acest lucru îi face pe elevi vulnerabili la carii dentare şi fluoroză, boli care le afectează dinţii şi oasele.


  Condiţii igienice

  Copii din zonele rurale, comparativ cu semenii lor din oraşe, au un acces mai redus la condiţii igienice elementare, cum ar fi lavoarele, săpunul, hârtia igienică, uscătoare pentru mâini şi veceurile. În 232 de şcoli din ţară elevii nu au posibilitatea de a se spăla pe mâini, deoarece lipsesc robinetele şi sunt deteriorate chiuvetele. 1/3 din şcoli nu sunt dotate cu lavoare la cantină iar 3/4– la veceu. Astfel, există pericolul ca elevii să nu reuşească să se spele pe  mâini după ce folosesc veceul şi înainte de a lua masa, fiind expuşi riscului de a se îmbolnăvi de bolile „mâinilor murdare”.

  Studiul arată că 70% din şcoli duc lipsă de săpun  şi uscătoare, cei mai dezavantajaţi în acest sens fiind elevii din şcolile raioanelor Basarabeasca şi Donduşeni. Majoritatea copiilor din şcolile rurale (55% din totalul elevilor) nu au acces la veceuri interioare, iar hârtia igienică lipseşte în practic toate şcolile rurale şi în 2/3 din şcolile urbane. 

  Starea necorespunzătoare a sistemelor de sanitaţie din şcoli prezintă pericole reale pentru sănătatea copiilor, aceştia fiind expuşi riscului de a contacta boli infecţioase şi parazitare. Potrivit statisticilor naţionale, morbiditatea copiilor din cauza unor asemenea maladii a crescut în 2008 cu peste 20% (72 mii de copii) în comparaţie cu 2004 (56 mii de copii).

  Printre recomandările menţionate în studiu se numără elaborarea unor politici naţionale privind sănătatea copiilor în relaţie cu mediul, proiecte de modernizare a infrastructurii de aprovizionare cu apă şi canalizare, care să cuprindă localităţile mai defavorizate, precum şi implementarea tehnicilor adecvate de tratare a apei potabile.

  Primii paşi în acest sens au fost deja făcuţi la începutul acestui an şcolar, când UNICEF şi Ministerul Educaţiei au deschis două şcoli „prietenoase copiilor” în satele Moleşti, Ialoveni şi Şofrâncani, Edineţ. Cu ajutorul fondurilor oferite de compania franceză Veolia, cele două şcoli rurale au fost dotate cu sisteme performante de aprovizionare cu apă şi canalizare, astfel încât elevii se pot bucura de apă potabilă de calitate şi condiţii sanitare adecvate.

  Pentru informaţii suplimentare contactaţi:

  Ion Şalaru, prim-vicedirectorul Centrului Naţional de Sănătate Publică 574 666 ishalaru@cnsp.md
  Angela Munteanu, coordonator programe comunicare, UNICEF Moldova 269 153 amunteanu@unicef.org
  Lina Botnaru, Ofiţer de presă, UNICEF Moldova 269 235 lbotnaru@unicef.org

 

 
Search:

 Email this article

unite for children