Acces Egal la Servicii de Calitate

Educaţie

Sănătate

Nutriţie

 

Nutriţie

© UNICEF

O bună nutriţie stă la baza dezvoltării unui copil sănătos şi inteligent – fortifică sistemul imunitar şi joacă un rol important în dezvoltarea lui intelectuală. Pe de altă parte, o nutriţie proastă sau dezechilibrată poate duce la afecţiuni ireversibile ale sănătăţii mentale şi fizice, iar la nivel de naţiune - la pierderi importante în productivitatea muncii şi cheltuieli suplimentare pentru sănătate. Deficienţa de vitamine şi minerale este în prezent o problemă mult mai gravă decât şi-ar fi imaginat cineva cu doar un deceniu în urmă. De mulţi ani se ştie că lipsa vitaminelor şi mineralelor esenţiale, cunoscute şi ca micronutrimenţi, provoacă anemie, cretinism, orbire şi guşă, afectând multe milioane de oameni în întreaga lume. Chiar şi deficienţa moderată, fără simptome clinice, poate avea consecinţe devastatoare, ameninţând energia, intelectul şi productivitatea naţiunilor.

UNICEF are o abordare complexă în ceea ce priveşte îmbunătăţirea nutriţiei mamelor şi a copiilor, cu un accent important asupra perioadei de graviditate şi alăptare. Cu toate acestea, Moldova mai are de parcus o cale importantă până ca dreptul la o alimentaţie corespunzătoare să devină o realitate pentru toată lumea. În prezent  8,4 la sută din copiii moldoveni cu vârste sub 5 ani au retard statural (înălţime mai mică decât norma), iar 4 la sută - retard ponderal (greutate mai mică).

Promovarea alăptatului

Cea mai simplă cale de a asigura copiilor o creştere bună şi o dezvoltare adecvată este alăptarea exclusivă la sân în primele şase luni de viaţă. Această practică este totodată şi primul pas spre reducerea mortalităţii infantile, dar şi o strategie ieftină de supravieţuire. Laptele matern este necontaminat şi conţine, împreună cu anticorpii din organismul mamei, toate substanţele nutritive de care au nevoie nou-născuţii. Copiii alăptaţi din primele zile de viaţă au o imunitate mai bună, cresc mai sănătoşi şi se dezvoltă mai bine. UNICEF promovează pe larg alăptatul la sân, oferind tinerilor mame toată informaţia de care au nevoie pentru a adopta această practică. În prezent, circa 70 la sută din copiii din Moldova se nasc în maternităţi în care mamele sunt încurajate să-şi alăpteze copiii din primel ore de viaţă. În general, în ultimii ani tot mai multe femei aleg să-şi alăpteze pruncii. Astfel, 85 la sută din copiii cu vârste de 0-6 luni sunt alăptaţi, jumatate dintre ei – în exclusivitate. Durata alăptării însă nu este lungă în Moldova şi ţine între 12-15 luni.

Lipsa de iod şi fier

O altă problemă a nutriţiei din Moldova o constituie deficitul de micronutrimenţi, în special a iodului şi a fierului. Aceste carenţe cauzează boli irecuperabile la copii şi prejudicii enorme economiei ţării. Deficitul de iod este cel mai adesea asociat cu formele vizibile sau palpabile de guşă. În acelaşi timp, efectele invizibile ale deficienţei de iod sunt mult mai dramatice: reducerea dezvoltării intelectuale, riscuri pentru sarcină, inclusiv avorturi spontane, anomalii congenitale sau deficienţe psiho-motorii la nou născuţi. În cazurile cele mai grave, în lipsa unui aport suficient de iod în timpul sarcinii şi în primii ani de viaţă, reţinerile în dezvoltare pot duce la retard mintal şi la cretinism. În fiecare an în Moldova se nasc peste 5 000 de copii cu reţineri în dezvoltarea intelectuală, cauzată de deficienţa de iod la mame în timpul gravidităţii. Pe termen lung, carenţa de iod rezultă în scăderea capacităţii de muncă la adulţi. Anual, Moldova pierde 21,4 milioane de dolari, sau 0,7 la sută din PIB din cauza scădereii productivităţii muncii adulţilor ca urmare a carenţei de iod şi fier. Din aceste motive, afecţiunile provocate de deficitul de iod în alimentaţie constituie o preocupare majoră pentru UNICEF. Împreună cu Ministerul Sănătăţii, UNICEF a lansat în 2007 Programul Naţional de eradicare a tulburărilor prin deficit de iod până în 2010. Documentul presupune, printre altele, importarea în ţară exclusiv a sării iodate, creşterea ratei de utilizare de către familii a sării alimentare iodate până la 90% şi extinderea utilizării sării iodate în toate ramurile industriei alimentare, începând cu anul 2009. În cadrul programului a fost desfăsurată şi o campanie masivă de comunicare pentru promovarea consumului zilnic de sare iodată, în special de către familiile cu copii din mediul rural. Actualmente se realizează testarea utilizării sării iodate în industria alimentară.

 

 

 
Search:

 Email this article

unite for children